• Home
  • Recomandate
  • Mitul Arsenie Boca: pelerinajele la Prislop, o afacere de peste 15 milioane de euro pe an

Mitul Arsenie Boca: pelerinajele la Prislop, o afacere de peste 15 milioane de euro pe an

icoana boca 1

Vestea că un portret al părintelui Arsenie Boca, păstrat într-o troiţă din localitatea Puşcaşi, ar fi lăcrimat cu ochiul stâng a făcut ca peste 2.000 de oameni să se adune la faţa locului, la începutul lunii mai, cu toții considerând că sunt martorii unei minuni. Câteva zile mai târziu, chipul celui recunoscut printre credincioşi drept Sfântul Ardealului a apărut în podeaua de ciment a casei unei femei din București.
icoana boca
Femeia se întorsese de o zi dintr-un pelerinaj la mănăstirea Prislop, locul în care a fost înmormântat părintele în noiembrie 1989. Considerat de ucenicii săi unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului XX, la mormântul său vin să se roage în fiecare an peste 800.000 de pelerini, care plătesc, în medie, peste 100 de lei pentru o excursie de două zile.
Pelerinajul instituționalizat
La acest nivel, încasările pentru zece luni pline din an se ridică la peste 15 milioane de euro, bani care intră în buzunarele firmelor organizatoare de pelerinaje şi a hotelierilor din zona Hunedoara – Prislop. Din informaţiile care sunt disponibile pe paginile de internet ale celor care transportă pelerini, atât la mormântul părintelui, cât şi la alte obiective religioase de pe traseu, o excursie de două zile, cu transport şi cazare, costă între 60 şi 180 de lei, în funcţie de distanţă, dar şi de locul de plecare.
Unul dintre organizatorii de astfel de excursii spune că într-un weekend obişnuit se pot înregistra în jur de 10.000 de pelerini, însă dacă sfârşitul de săptămână coincide cu o sărbătoare religioasă importantă, numărul celor care vin să se închine la mormântul lui Arsenie Boca poate să depăşească şi 80.000 de persoane în două zile, media lunară estimată. Numai în minivacanța de 1 mai, scria Mediafax, aproximativ 95.000 de credincioşi s-au rugat la mormântul părintelui. Pentru comparație, în perioada Postului Mare, afluxul maxim a fost de peste 35.000 de pelerini.
De altfel, spun organizatorii de pelerinaje, peste 40 de autocare cu credincioşi ajung la Mânăstirea Prislop la fiecare sfârşit de săptămână. Lor li se adaugă alte câteva mii de oameni care vin cu mijloace de transport proprii. În aceste condiții, cozile formate de pelerini depșesc un kilometru, în condiţiile în care curtea bisericii poate găzdui cel mult 700 de oameni.
Numele lui Arsenie Boca a fost împrumutat și promovat și de fundația creștină omonimă, care își propune să promoveze cultura şi spiritualitatea crestin-ortodoxă în spaţiul românesc. Pagina sa de internet vine și cu o ofertă de cărți și pliante despre viața și învățăturile părintelui Arsenie Boca, însă raportat la activităţile de pelerinaj, rulajul financiar al Fundaţiei este practic infim. Potrivit datelor disponibile pe portalul Ministerului de Finanțe – ultima raportare datează din 2013 – Fundaţia Arsenie Boca a avut venituri totale de peste 220.000 de lei, din care activitățile economice au generat aproximativ 130.000 de lei, restul provenind din donaţii.
Fenomenul Maglavit
Mulțimi atât de mari de credincioși ca la Prislop au mai fost consemnat în România doar între 1935 şi 1942. Izvoarele vremii arată că, în decurs de doar trei ani, pe la Maglavit, locul unde Dumnezeu i s-a arătat unui cioban în vârstă de 17 ani, Petrache Lupu, s-au perindat peste două milioane de pelerini. Oameni care veneau şi pe jos de la sute de kilometri pentru a-l cunoaşte şi a se ruga alături de omul care l-a văzut pe Dumnezeu și i-a ascultat Cuvântul.
Pentru că Dumnezeu i-a vorbit și i-a spus meargă în sat, la preotul Nicoale Bobin, şi să-i povestească ce s-a întâmplat. Cum nu L-a ascultat, Dumnezeu i s-a arătat din nou, după o săptămână. Mai apoi, minunile au început să curgă la Maglavit, oamenii tămăduindu-se de boli dacă stăteau sub salcia plângătoare unde s-a petrecut viziunea.
Pelerinajul maselor a fost însă și o bună sursă de bani. Primul beneficiar a fost chiar preotul Bobin, iar apoi primarul, care taxa cu 500 de lei briştile ce transportau pasageri din halta Maglavit la locul procesiunii, deşi el tăia chitanţe de 120 de lei. Ulterior, Episcopul Vartolomeu Stănescu a avut chiar iniţiativa fondării unei bănci de scont cu banii strânși zilnic de la credincioşi. Banii despre care izvoarele vremii spun că erau puși în saci, cântăriţi şi duşi cu căruţele la gară, fără a fi număraţi în prelabil sau fără ca cineva să dea vreo socoteală despre felul în care erau cheltuiți.
Articol preluat integral de pe Adevarulfinanciar.ro

Parteneri