Ce acoperă sau descoperă împrumuturile masive făcute de Guvernul Grindeanu?

Ce acoperă sau descoperă împrumuturile masive făcute de Guvernul Grindeanu?

O dispută se poartă între DIGI24 și Guvern, pe tema împrumuturilor considerate masive și făcute cam prea la adăpostul privirilor opiniei publice. Iată articolul care cuprinde și ce au scris ziariștii și ce a răspuns Guvernul:
”Digi24.ro a arătat, în editorialul „În trei luni și jumătate, Guvernul a împrumutat aproape 40% din cât a luat România de la FMI în 2009”, că Executivul PSD-ALDE a împrumutat, de la preluarea mandatului la începutul lunii ianuarie, echivalentul a 4,697 miliarde euro. Fără a contesta vreo cifră prezentată în text și fără a oferi explicații de natură să elimine suspiciunea că banii vor fi folosiți pentru acoperirea promisiunilor făcute în campanie, Cabinetul Grindeanu precizează că „fiecare Guvern are propria strategie de atragere de finanțare” și că împrumuturile au fost făcute la costuri reduse.
Guvernul Grindeanu susține că nivelul împrumuturilor contractate în primele trei luni ale anului 2017 „este comparabil cu cel al anilor anteriori” și că „fiecare Guvern are propria strategie de atragere de finanțare”. Tot Executivul arată că este „o practică uzuală” contractarea de împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea altor împrumuturi ajunse la scadență. Or, în editorialul la care a considerat necesar să răspundă Cabinetul Grindeanu se pun sub semnul întrebării tocmai aceste două aspecte: 1. folosirea banilor împrumutați pentru a ține în frâu deficitul bugetar, ca urmare a avalanșei de măsuri ce au ca efect creșterea cheltuielilor de la buget, în contextul unor încasări mai mici decât cele prognozate; 2. rostogolirea unor datorii și creșterea constantă a datoriei publice, fapt relevat și de un raport al Curții de Conturi.
Revenind la „precizările” Executivului, acesta nu explică de ce este nevoie, acum în perioadă de continuă creștere economică, ca România să împrumute aproape 40% din cât a luat Guvernul Boc de la FMI la începutul crizei economice. Cum nu explică, concret, la ce vor fi folosiți banii împrumutați, rezumându-se să spună că „sumele obținute vor fi utilizate pentru proiecte de dezvoltare”. Or, câteva rânduri mai sus, Guvernul invoca finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea altor împrumuturi ajunse la scadență.
Comunicatul integral al Guvernului:
„Guvernul precizează că nivelul împrumuturilor din primul trimestru al lui 2017, raportat la Produsul Intern Brut, este comparabil cu cel al anilor anteriori. Nevoia de finanțare publică pentru 2017 este mai mică decât cea din 2016, dar fiecare guvern are propria strategie de atragere de finanțare, care se bazează pe oportunitățile oferite de piața internațională și națională.
Toate împrumuturile sunt contractate conform Programului Indicativ de Finanțare pentru anul 2017, care poate fi consultat pe site-ul MFP. Este o practică uzuală, pentru multe state membre UE, să contracteze împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea altor împrumuturi ajunse la scadență.
Împrumuturile contractate acum de Guvern s-au făcut pe termen lung, la costuri reduse (emisiunea de eurobonduri din data de 11.04.2017 a fost realizată, de altfel, la cel mai bun randament istoric pentru România). Sumele obținute vor fi utilizate pentru proiecte de dezvoltare,” scrie DIGI24.ro.

Au apărut, în acestă perioadă și analize legate de creșterea spectaculoasă a salariului mediu al funcționarilor publici, ajunse în medie la peste 1100 euro lunar, dublu față de salriul mediu din mediul privat, ceea ce face ca funcționarii publici – care se vor înmulți prin aplicarea impozitului pe gospodăriile individuale cu câteva zeci de mii – să fie cei mai bine plătiți oameni din România. Din ce bani se fac aceste creșteri? – rămâne o întrebare cu răspuns ambiguu.

C. Zamfir, AMPress

Articole asemănătoare