Descoperire şocantă. Alimentul care îţi distruge ficatul mai tare decât alcoolul. Şi TU îl consumi

Descoperire şocantă. Alimentul care îţi distruge ficatul mai tare decât alcoolul. Şi TU îl consumi

Recent, o nouă boală a ajuns în topul afecţiunilor care duc la cedarea ficatului. Boala ficatului gras non-alcoolic poate duce la ciroză şi la diabet de tip 2. Boala ficatului gras non-alcoolic cuprinde un spectru larg al afecţiunilor hepatice, nelegate de consumul de alcool in cantitati care ar iniţia leziuni ale ficatului, spectru care cuprinde steatoza hepatica, steatohepatita non-alcoolica si ciroza hepatica, având potenţial evolutiv către carcinomul hepatocelular.

Boala ficatului gras non-alcoolic este asociata cu componentele sindromului metabolic: obezitatea, diabetul zaharat tip II si rezistenta la insulina, hipertensiunea arteriala si dislipidemia.
Noţiunea de boala a ficatului gras non – alcoolic (BFGNA) se refera la spectrul afecţiunilor hepatice care apar in absenta consumului de alcool in cantitati in care ar putea produce injurii hepatice, spectru care este compus din: grade variate de steatoza simpla (ficat gras), steatohepatita non – alcoolica (SHNA) si ciroza hepatica, BGFNA fiind principala cauza a aşa – numitei “ciroze criptogenice”.
Steatoza simpla (SS) are semnificaţie benigna, având ca suport histopatologic steatoza macroveziculara. In steatohepatita non – alcoolica mai apar in plus leziuni ca balonizarea hepatocitelor, prezenta hialinului Mallory, inflamaţia parcelara si fibroza. Din punct de vedere histologic, steatohepatita non-alcoolica nu se deosebeşte de cea alcoolica, diferenţierea facandu-se doar pe criterii clinice . Steatohepatita non – alcoolica, descrisa pentru prima data de către Ludwig, poate evolua către ciroza, carcinom hepatocelular si insuficienta hepatica.

Boala ficatului gras non – alcoolic este strâns asociata cu componentele sindromului metabolic, fiind considerata azi drept componenta hepatica a sindromului metabolic (obezitatea, diabetul zaharat si rezistenta la insulina, hipertensiunea arteriala si dislipidemia). După Seela Ramesh si Arun J Sanyal , criteriile de diagnostic pentru sindromul metabolic sunt:
1. Obezitatea abdominala – circumferinţa taliei >102 cm la bărbat si > 88 cm la femeie;
2. Hipertrigliceridemia: trigliceride serice > 250mg/dl;
3. HDL colesterolul
4. Hipertensiunea arteriala: TA ≥ 130/85 mm Hg;
5. glicemia à jeune ≥ 110 mg/dl [2].
Una dintre principala cauză a apariţiei acestei boli este consumul de zahăr, conform healtyfood.com. În urma unui studiu recent s-a descoperit că, deşi participanţii care au mâncat mult zahăr zilnic nu s-au îngrăşat decât cu 2%, ficatul lor a acumulat cu 27% mai multă grăsime. Medicii recomandă să reducem cantitatea de zahăr consumată zilnic şi să adoptăm un regim alimentar sănătos, bazat pe fructe şi legume.
Surse selective: www.emcb.ro, healthy-romania.ro Scris de Andrei Lascau

Articole asemănătoare