Duminică, Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și obiceiuri

Duminică, Sfinții Constantin și Elena. Tradiții și obiceiuri

Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei „intocmai cu Apostolii”.
Sfantul Constantin cel Mare este primul imparat roman crestin. Dupa ce l-a invins pe imparatul pagan Maxentiu, Constantin da in anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia crestina devine o religie permisa.
Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia in luna mai, anul 337. A trecut la cele vesnice in acelasi an, pe 21 mai.
In iconografia ortodoxa, Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei asezata Sfanta Cruce, pentru ca Sfantul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfanta Elena in pamant. Mentionam ca in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusa, de foarte multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina, scrie crestinortodox.ro
Mama sa, Elena, a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin. Datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „faclie”, „torta”, „stralucirea soarelui”.

Tradiții și obiceiuri
In unele zone, de ziua Sfintilor Constantin si Elena, se practica o serie de obiceiuri, pornite din superstitii populare. Agricultorii nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului. Se mai spune, de asemenea, ca cine planteaza porumb, ovaz si mei dupa Constantin si Elena, acestea se vor usca. Viticultorii cred ca daca lucreaza in vie de ziua Sfintilor Constantin si Elena, graurii le vor manca recolta.
Ciobanii stabilesc in ziua de Constantin si Elena cine le va fi sef si unde isi vor amplasa stanele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cat timp vor fi in stana.
Pentru a feri gospodaria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasma si dau cu tamaie.

Articole asemănătoare