Dumitru Velea: BANCHETUL DE LA LAINICI (II)

Dumitru Velea: BANCHETUL DE LA LAINICI (II)

Este timpul să ne aducem aminte de ființă și suflet. Fie și printr-o simplă întâmplare, dar semnificativă. Să ne amintim de acel căpitan de cavalerie la regimentul de gardă, moșierul Boris d’Uxkull, care, fascinat de renumele lui Hegel, a făcut drumul din Estonia până la Heidelberg, în 1817, pentru a participa la seminarile filosofului, de a afla direct și a-și însuși date, și a păși pe trepte poate, ale gândirii umane. Din însemnările lui extragem, după Franz Wiedmann, trei fraze ale Bătrânului filosof: „Îmi spunea de multe ori că vremurile noastre prea pline de deșertăciune nu pot fi satisfăcute decât prin metodă, ea fiind cea care îmblânzește ideea, conducând la chestiune. Îmi spunea că religia este filosofia pe care o întrezărim, iar filosofia o religie conștientă. Ambele caută pe căi diferite același lucru, și anume pe Dumnezeu.” (G.W.F. Hegel, Ed. Teora, Universitas, Buc., 1998, p. 55). Deci: metodă de cercetare într-o lume a efemerității și a finitudinilor, obiect revelat: „filosofia o religie conștientă”, și scopul cunoașterii: căutarea lui „Dumnezeu”. Iată în trei fraze cum acest „prinț al filosofilor” ordona pașii unui novice cavaler de armată, dar îndrăgostit nu doar de campaniile militare, ci și de BANCHETUL DE LAINICI 5 cele ale gândirii și spiritului! Dacă ar fi rămas la „după părerea mea”, cum se zice azi, cred că nici calul nu i-ar fi știut să meargă! Lecturi publice la Centrul pentru îngrijirea persoanelor vârstnice Dărănești – Petroșani, 10 nov. 2017. Citește poeta Ana Podaru și Maria Marton își pregătește chitara. Revenind cu câteva vorbe la ceea ce caută religia ca filosofie întrezărită și filosofia ca religie conștientă, să spunem că ambele căi de căutare trebuie, mai întâi, să încerce să înlăture pragul uitării, piedicile acesteia, atât pentru ființă, cât și pentru suflet. Restrângând, culturii noastre îi este mai ușor să se aplece asupra problemei sufletului, fiindcă „o istorie a vieții spirituale românești” vine cu mai multe soluții și daruri în gândirea și lumea europeană, decât o posibilă „istorie a filosofiei ”, consideră C. Noica, încă de prin anii celei de-a doua conflagrații mondiale, când Institutul Român din Berlin i-a solicitat să scrie lucrarea Contribuții la o istorie a vieții spirituale românești (din care s-au publicat și strâns, în 1944, câteva studii și articole sub titlul Pagini despre sufletul româ- nesc, carte republicată de Ed. Humanitas, Buc. 2014). Hegelian, filosoful nostru constată în viața spirituală românească o contradicție, o tensiune între ceea ce numește „România eternă” și o „Românie actuală”, între etern și istoric, între deschiderea spre divinitate și închiderea, restrângerea în om. Acum Europa, pierzând primul termen intrat în disoluție, într-o tensiune proprie, se află într-o alta, crescândă cu forțele radicale și fundamentaliste ale islamului. Încă de la jumătatea secolului trecut, C. Noica surprindea câtimea și întregul de viață spirituală pe care sufletul românesc ar putea să le ofere lumii occidentale, intrată într-o clină nonreligioasă. Și iarăși hegelian, C. Noica stabilește în tensiunea lumii noastre o triadă: „Pentru a descrie însă coborârea românească în istorie și pă- răsirea viziunii, dacă nu hieratice, în orice caz statice a desfășurării istoriei noastre, aleg trei momente culturale de culme: unul din secolul al XVI-lea, altul din secolul al XVIII-lea, iar al treilea de azi, din secolul al XX-lea. În primul exemplu, se va vedea ce se petrece într-o conștiință orientată spre absolut, unde precumpănește eternul. În cealaltă, vor ieși la iveală criza și nemulțumirea cu sine, pe care le trezește, în aceeași conștiință, precumpănirea caracterului istoric. În cel de-al treilea moment cultural, cel de azi, încearcă să aducă o împăcare între planul eternității și cel al istoricității românești, dar sfârșește prin a fi o afirmație de luptă pentru valorile vii ale culturii. Momentele sunt reprezentate de: Neagoe Basarab, pentru secolul al XVI-lea, Dimitrie Cantemir, pentru secolul al XVIII-lea, și gânditorul Lucian Blaga, pentru ziua de azi.” (op.cit. pp.11-12, s.n.). Momentul al treilea, împăcarea dintre cele două planuri se strânge acum într-un nod care se desface într-o nouă și mai cuprinzătoare triadă, ce o preia pe prima și, avansându-se pe un nou cerc, „rimează” cu primul moment, adică cu acea „precumpănire a eternului”. Și C. Noica, în Povestiri despre om, după Fenomenologia spiritului, în capitolul IV, chiar se întreabă: „Dar nu suntem astăzi, în veacul nostru, la acest sfârșit de capitol hegelian?” (p. 38). Nu este locul să desfacem teoretic pășirea spiritului cu încărcătura sa, ci doar să subliniem metaforic că acea „precumpănire a eternului” este sămânța ce trebuie să rodească în pământul cel nou, de azi, cadastrat de acesta. Și să ne bucurăm de aceste câteva vorbe la Banchet, care, abstract, prin simplă numire, au pus alături momentul „Platon” cu a sa nemurire a sufletului, nevoia de ontologie a artei, momentul „Marsilio Ficino”, recuperator sau deschizător al lui Platon prin creștinism, și nevoia de reamintire a sufletului din lumea de azi cu ceea ce are să-i ofere istoria vieții spirituale românești. 5. Revista Banchetul a organizat în perioada 9- 11 noiembrie 2017, Banchetul de la Lainici. Cu două zile decalat față de 7 noiembrie, ziua sărbătoririi lui Platon, datorită faptului că s-a dorit să cuprindă ultimele zile ale săptămânii, spre a putea convivii rupe de la slujbele cotidiene, și să nu se suprapună nici cu sărbătorirea Sfinților Mihail și Gavril, când mai înalte slujbe își au locul într-o mânăstire. Convivii au fost, după locurile din care au venit: Ana Podaru, Larisa Podaru, Nicolae Costache, rezidenți din Anglia, Pr. Ștefan, Stareț al Mânăstirii „Sf. Mihail și Gavril” Pietroasa, din Banat; Mihail Diaconescu, Nae Georgescu, Doina Georgescu, Evelyne Maria Croitoru, Gl. Lt. (r), Constantin Croitoru, din București; Nicolae Băciuț, Doru Roman, Flavia Adam, Cosmin Adam, de la Tg. Mureș; Adrian Țion, de la Cluj-Napoca; Cornel Nistea, Elena Marica, de la Alba Iulia; Dumitru Augustin Doman, de la Pitești; Florica Chivu, Iulian Chivu, de la Roșiori de Vede; Diandra Lorena David, de la Timișoara; Traian Dinorel Stănciulescu, de la Iași; Petru-Ilie Birău, de la Cimpa; Nicoleta Crăete, de la Târgu Jiu; Mihaela Albu, Gela Enea, Dumitru Toma, de la Craiova; Mihai Barbu, Dumitru Velea, de la Petroșani, și Părintele Stareț al Mânăstirii Lainici – Ioachim Pârvulescu. Acestora li s-a adăugat, în anumite faze și locuri ale manifestării Banchetului și primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi, consilierul municipal, Milu Vladislav, și județean, Ion Hirghiduș. Și cum BANCHETUL 6 Banchetul strânge sub cupola spiritului mai toate muzele, aidoma celor platoniciene, au fost prezenți și reprezentanți ai muzica, thaliei și plasticii. Primul pas: a) Lansarea revistei Banchetul (Anul II, nr. 22-23-24), și prezentarea redactorilor și colaboratorilor săi și a volumelor de poezie, Cad îngeri din icoane, de Ana Podaru, Raiul de urgență, de Flavia Adam (de la Târgu Mureș) și Secretele macilor, de Evelyne Maria Croitoru (de la București), prin Lecturi publice la Colegiul Național Carmen Sylva Petroșani în data de 9 nov. orele 13-16. Moderatori și prezentatori au fost Dumitru Velea (redactor șef al revistei Banchetul), Dumitru Augustin Doman (red. șef al revistei Arges, Pitesti), Mihail Diaconescu (prof. univ. scriitor, istoric si critic literar și de artă, București). Câ- teva comentarii, îndeosebi, despre Eminescu, a susținut eminescologul N. Georgescu. Lecturile publice au fost întregite și de un moment muzical, pe versuri ale Anei Podaru, susținut de cântăreața Ileana Berki și grupul de elevi îndrumați de ea și Cătălin Stepa, toți de la Vulcan, premiați la diferite festivaluri, Sergiu Pârvulescu (chitară, voce), Monica Țugulea (nai), Luminița Donisă (chitară, voce), iar partea thaliei a fost reprezentată de Diandra Lorena David – de la Timișoara, și Mihai Bodogan – de la Vulcan. Firește, profesoarele Roxana Filip și Rodica Popescu, care au adus la manifestare 2 clase de elevi, au avut câte un cuvânt de mulțumire și laudă. După, sesiune de autografe. S-a distribuit broșura Lecturi publice, special tipărită pentru eveniment, și scriitorii au dăruit cărți participanților și Bibliotecii Colegiului. b) Aceleași Lecturi publice au urmat la orele 17-20, la Biserica Sf. Mare Muceniță Varvara, din cartierul Aeroport, str. Venus, Petroșani, la care s-a adăugat vernisajul expoziției de pictură, Peisaje de munte, de pictorul Petru Ilie Birău, artist plastic, membru al UAP, iar momentul muzical a fost completat de Maria Marton, elevă în clasa a X-a a Liceului Teoretic Petroșani, care face parte din corul și formația de muzică ale bisericii, instruite de pr. Ciprian Marton. Preotul Nicolae Tănase, în numele enoriașilor prezenți, a adus mulțumiri. S-au dat autografe și s-a distribuit broșura Lecturi publice, special tipărită pentru această biserică, și scriitorii au dăruit cărți participanților, enoriași și preoți. c) Aidoma s-au petrecut lucrurile și ziua următoare, orele 11-14, la Centrul pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, Dărănești, Petroșani. Momentul muzical a fost susținut de fetița din corul și formația de muzică a Bisericii Sf. Mare Muceniță Varvara din Petroșani, iar poetesele au oferit din volumele lor de versuri; li s-au înmânat vârstnicilor broșuri din Lecturi Publice, special tipărite pentru acești oameni cu privirea îndreptată mai mult spre cer decât spre pământ. Al doilea pas. a) Mai întâi, acestor copii porniți în cruciada artelor, susținuți doar de părinți, fiindcă societatea a orbit de nesațul consumist, revista Banchetul își are paginile deschise și o rubrică specială: Lăsați copiii să vină la Mine! Despre ei poeta Ana Podaru a spus: „Atunci când un copil și-a încheiat deja albumul pe versurile tale și alt copil pregătește alt album folk pe versurile tale, ecoul poeziei vine din voce de înger. (…) Da, sunt foarte bucuroasă că m-au ales pe mine, tremur când câștigă premii cu versurile mele și talentul lor, ideea este că doi dintre copii compun linia melodică, adevărat că sunt pregătiți de mentori bine instruiți, Cătălin Stepa, Profesor Ileana Berki. Trudă, copilărie pe scenă.” b.) Și partea cea mai importantă, Banchetul de la Lainici, de cunoaș- tere a redactorilor și colaboratorilor față în față, s-a compus din două serii de expuneri și dezbateri, moderatori Dumitru Velea și Mihail Diaconescu. Prima, în după amiaza zilei de 10 noiembrie, urmată de o minunată expunere plină de har a Părintelui Stareț, Ioachim Pârvulescu, asupra noii Catedrale cu hramul Izvorul Tămăduirii, unicat în ortodoxie fie și prin construcția pe două niveluri, reprezentând în chip și culoare istoria creștinismului, asupra extraordinarei picturi realizată de maestrul Grigore Popescu-Muscel, stăruind pe reprezentarea istoriei isihasmului, apoi a Mânăstirii Lainici cu cronologia stareților, oprindu-se cu multă căldură în voce și lumină în ochi asupra vieții Cuviosului Stareț Irodion Ionescu, „Luceafărul de la Lainici” cum a fost numit, care a stărețit, cu mici întreruperi, între anii 1854-1900, și ale cărui moaște a fost dat să fie descoperite/ dezgropate abia în ziua de 10 aprilie 2009. A doua, din dimineața zilei de 11 noiembrie, căreia i s-a adăugat și cinstirea celor 80 de ani de viață ai dl. Mihail Diaconescu și un remember pentru Eugen Evu, s-a axat pe luminișul spiritual dat de temeiurile ontice și religioase, ortodoxe și naționale ale culturii și creației noastre. Părintele Stareț, Ioachim Pârvulescu ne-a expus, mai departe, pictura din trapeză. La ospățul bucatelor, sub ochii săi, ne-a mângâiat mâna de Sus și am simțit că permanent la Banchetul de la Lainici a curs grija Domnului asupra noastră. Al treilea pas, sau mersul propriu-zis: la Banchetul următor dezbaterile se vor purta asupra reamintirii sufletului şi Sine-lui unitar al poporului nostru.

Articole asemănătoare