Ea este de nepenetrat

Ea este de nepenetrat

 

Ea este de nepenetrat, la întrebările mele,
Vie ca un lujer, liberă pe asfaltul circulației,
Tandră ca leușteanul din grădină și aromată,
Ea rămâne, totuși, impenetrabilă, în București, întrebărilor mele

Doamnă, i-am zis, nu te mai întreb nimic
Pun doar părții inefabile din tine
Care e în buze, în micile broaște țestoase ale sentimetelor
Și-n ochi, mai alea, acolo unde încap și eu,
Dilatat ca un vultur de piatră,
Nedumeririle îndrăgostite

Ce am vrut să te întreb?
Firește că nu mai știu
Era ceva legat de încheietura de șold a gâtului tău
Unde ții firele minuscule ale candorii
Și mai voiam să știu
Dacă…
Dar nu mai țin minte
Iar splendida-ți frumusețe nu poate fi luată la întrebări
Lucian Avramescu, 15 mai 2017, București

Articole asemănătoare