EXCLUSIV. Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bradu Iamandescu (III): Despre ” disponibilatea fiinţei umane de a ierta ”greşiţilor noştri”, deoarece ruminația (rumegarea furiei) ne scurtează viaţa”

EXCLUSIV. Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Bradu Iamandescu (III): Despre ” disponibilatea fiinţei umane de a ierta ”greşiţilor noştri”, deoarece ruminația (rumegarea furiei) ne scurtează viaţa”

 

– Domnule Profesor, sunteţi găsibil încă la cabinetul de alergologie al Policlinicii Gral Medical din Spitalul Colentina, unde acordaţi, cu aceeaşi atenţie dintotdeauna, consultaţii. Predaţi la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, îndrumaţi doctorate, scrieţi în continuare cărţi. Aveţi o definiţie pentru neodihnă? Obosiţi vreodată?
– Definiţia neodihnei pentru mine este foarte apropiată de cea a odihnei active, cu precizarea că, alternând munca specifică medicinei clinice (asistenţă medicală acordată bolnavilor alergici), dar şi celor cu boli interne care se cred ”alergici” cu cercetările întreprinse alături de doctoranzi în domeniul psihosomaticii generale şi psihoalergologiei pe care sper să le fac extrem de ”palpabile”.
Voi exemplifica aplicaţiile practice ale acestor cercetări prin cuantificarea realizată cu ajutorul probelor de laborator a efectelor benefice ale psihoterapiei şi desigur în domeniul evidenţierii efectelor favorabile ale muzicii (de exemplu, scăderea glicemiei, evidenţiată de fosta mea doctorandă, Ioana Cioca) ori creşterea permeabilităţii bronșice la astmatici, evidenţiată de o altă fostă doctorandă, Daniela Nicoară. Ambele au ajuns în prezent cadre didactice de înalta ţinută.
De asemenea, nu pot să omit rezultatul unei teze de doctorat recente efectuată de dr. Alexandru Chiţu, colaboratorul meu încă de pe băncile facultăţii, în cercetarea multor aspecte legate de efectele psihologice şi psihosomatice ale muzicii, relatate în trei volume de cercetări interdisciplinare ale unor autori germani, cu care am colaborat timp de circa 10 ani.
Recent, ca o concluzie extrem de importantă a tezei sale de doctorat, dr. Chiţu (în prezent, medic rezident într-un spital de Göteborg) a prezentat o argumentaţie – bazată pe testarea corelaţiei dintre controlul intern al furiei şi predispoziţia pentru apariţia infarctului miocardic, venind astfel în favoarea principiului fundamental al creştinismului, disponibilatea fiinţei umane de a ierta ”greşiţilor noştri”, deoarece ruminația (rumegarea furiei) ne scurtează viaţa.
În rest, ascult muzică 6-7 ore pe zi ca fundal al activităţii mele, m-am obişnuit să trec de la consultaţiile din policlinică la consultarea literaturii ştiinţifice în special legată de tematică doctoranzilor mei şi întreprind o tentativă de a ”recupera” piesele pentru pian ştiute cândva mulţumitor, iar plimbările zilnice de circa trei km – măsuraţi cu un pedometru al telefonului mobil – mă fac să devin prieten de nădejde cu bastonul care mă ajută să compensez în ultimii doi ani ”ciuntirea” largă a unui menisc al articulatiei genunchiului drept.
Încerc, pe cât posibil, să urmez exemplul magistrului meu de o viaţă, Prof. Radu Păun pe care am avut şansa să îl cunosc îndeaproape ca fost intern în clinica Spitalului Cantacuzino şi fost doctorand – drept unul dintre ”ultimii mohicani” ai medicinei totale (clinice şi de laborator), personalitate plurivalentă, care după vârsta de 70 de ani cânta cu lejeritate sonata Furtuna de Beethoven şi mă îndemna să decodific acţiunea cărţii ”Numele trandafirului” de Umberto Eco, oferindu-mi o enciclopedie a doctrinelor teologice medievale.

– Domnule profesor, aţi putea să ne rezumaţi numeroasele dvs. priorităţi pe plan intern şi internaţional într-o activitate desfăşurată mai bine de 50 de ani pe tărâmul medicinei şi psihologiei?
– Deşi Oscar Wilde a spus că ”modest să fie cine poate”, eu nu voi specula această promisiune, ci voi încerca să enumăr pe cele care sper să fie indiscutabile.
În dubla mea calitate de medic şi psiholog, sporită şi de pasiunea mea pentru muzică, cred că am realizat câteva priorităţi în aceste domenii, cum ar fi: introducerea în ţara noastră a învăţământului de psihologie medicală (inclusiv la câteva facultăţi de psihologie din învăţământul particular), ca şi a singurei specialităţi de doctorat în psihologie medicală la UMF Carol Davila; am deschis un nou domeniu interdisciplinar pe plan internaţional al psihoneuroalergologiei, am întemeiat o societate română de psihosomatică (printre puţinele din Europa) – menite să propage o gândire medicală bio-psiho-socială în ţară noastră şi am scris multe cărţi, (25 până în prezent, epuizate din librării şi anticariate, dar… nu mă las încă!) şi ar mai fi multe altele, dar îl voi contrazice pe Oscar Wilde, cu toate că nu pot să ignor aventura mea în care am angrenat mulţi colegi tineri din ţară în fascinatntul domeniu al influenţelor muzicii asupra vieţii noastre spirituale şi mai ales asupra funcţionarii organelor şi aparatelor organismului, în special în cazul unor boli cu largă răspândire.
Şi totuşi, iarăşi nu pot să uit cele două cărţi despre stresul psihic şi conceptul de bastion anti-distres asupra căruia lucrez în continuare şi care încearcă să facă o punte de legătură între energia de stres a lui Selye şi noul concept de psychologycal well being elaborat de Carol Ryff.

– Puteţi să ne divulgaţi câteva date despre hobby-urile dvs, despre viața dumneavoastră de familie, despre calitatea de bunic? Cât de bogat sunteţi, după atâta bogăţie sufletească şi după atâta trudă pe tărâmul ştiinţei?
– Sunt tentat să va răspund că ”nihil humani a me alienum puto” şi că – deşi răspunsurile mele până acum ar putea contura imaginea unui ”salahor” intelectual – am căutat mereu elementarele satisfacţii hedonice, dintre ele apreciind, pe lângă o mâncare bună şi o băutură cu virtuţi creative (dar în cantităţi moderate), devenind din vremea liceului un practicant de weekend al drumețiilor montane şi jucând fotbal de la 6 la 34 de ani (desigur, ca amator).
La nivelul reverberaţiilor spirituale produse în special de muzică şi literatură clasică (am gustat cu multă satisfacţie pe cea franceză, rusă şi germană) se adaugă, în ultimele trei decenii, o nouă pasiune pe care o cultiv cu senzaţia de pătrundere într-un domeniu încă insuficient explorat, este vorba de pictură, nu numai cea clasică, dar şi cea modernă, pornind de la impresioniştii care mă ”impresionează” cel mai mult şi până la monştrii sacri deveniţi şi ei clasici: Picasso, Modigliani, Klee şi Dali, iar despre sculptură pot să spun că mă impresionează cel mai mult, fiind mândru că pe lângă marele Brâncuşi mai avem şi alţi maeştri, precum Paciurea şi să nu uit, pictori români de valoare universală de la Grigoresu, Petraşcu, Luchian, Ciucurencu, Baba la bunul meu prieten, Dan Cioca.
Şi ca să rezum toate pasiunile mele din domeniile spirituale ale vieţii noastre o să spun un singur cuvânt: EMINESCU.
Despre viaţa mea de familie, permiteţi-mi să păstrez oarecare discreţie, subliniind totuşi faptul că o consider ca un element având meritul de a fi susţinut mereu echilibrul meu sufletesc şi menţionez numai sumar pe soţia mea, farmacistă, fiul meu, psiholog şi director de imagine TV – autor al unor filme documentare foarte apreciate despre frumuseţile mai puţin cunoscute ale ţării noastre, ca şi pe fiica mea, de asemenea psiholoagă, având şi câteva colaborări la cărţile scrise de mine. Nora mea, arhitectă şi cadru didactic la Facultatea de Arhitectura a devenit în ultimii ani o personaliate marcanta în domeniul arhitecturii industriale, militând pentru păstrarea resposabila a patrimoniului nostru cultural.
Cât despre nepotul meu de 7 ani şi jumătate, pot să va spun că urmăresc cu emoţie evoluţia lui, nu numai cea şcolară obişnuită, mai ales că – având un auz perfect, ca şi mama lui, străbunicul lui patern şi subsemnatul – urmează o şcoală de muzică în completarea celei generale. Deşi, eu nu aş dori să aibă o carieră muzicală exclusivă, datorită riscului de nerecuperat de a-şi pierde copilăria. Timpul va decide, iar eu nu încerc decât să completez educaţia serioasă, suplă şi bogată în calitatea informaţiilor pe care i-o dau părinţii lui.
Interviu consemnat de Giorgiana Radu, AMPress (va urma)

Articole asemănătoare