• Home
  • Recomandate
  • FLORIN TĂNĂSESCU: CUSCRĂ, TOT ÎN NOI E BAZA REVOLUŢIEI !

FLORIN TĂNĂSESCU: CUSCRĂ, TOT ÎN NOI E BAZA REVOLUŢIEI !

florin 1

În vremurile astea istorice, când orice om gospodar are un porc tăiat și orice țară normală are un premier, îți scriu această scrisoare, cuscră, pentru a face o coaliție pentru liniștea noastră și-a urmașilor noștri din Italia (fii-mea) și Spania (fii-tu).
E drept că între noi au existat divergențe care, la vremea aia, în anul sălbatic 1990, păreau ireconciliabile; matale nu ai vrut să contribui la propășirea tinerilor însurăței cu Dacia proaspăt antifonată, iar io nu am vrut să trec apartamentul din Berceni pe numele lor. Azi, la 27 de ani de la Mineriadă, e momentul să cădem la un consens, deci să facem uitat acest capitol al istoriei noastre și să ne calăm pe treabă. Așadar, în noi stă puterea de a schimba ceva în țara asta, printr-o nouă revoluție.
Port acest monolog exterior cu mata pentru că n-am cu altcineva vorbi, sau, dacă vorbesc, o fac la pereți. Adică, or că îi zic lui Nicușor Dan că trebuie făcut ceva pentru România, or că vorbesc cu Marele Zid Chinezesc, e tot un drac. În privința asta am căzut de acord și cu nănașul din Dorohoi, fidel pesedeului înainte de dinaintea emanării Frontului Salvării Naționale.
Acuș, io-ți zic matale, țățică, în toiul Sărbătorilor, că avem o bază de pornire pentru a înfăptui o țară normală: Revoluția științifico- fantastică, despre care vorbea și Marx, citat de Alexandru Mironov. Alelalte – cum ar fi “Prince and the revoluția agrară” sunt abureli corporatiste.
Stau și mă minunez pe mâinele cui a încăput viitorul nației și-mi vine să mă iau cu mâinile de perucă. Mă apucă fiorii, ca atunci când făceam Liceul Agroindustrial și mă uitam la afișul lipit pe perete cu Che Guevara. Ce mai bărbat, ce mai războinic! Azi mă uit la ăla mic, Constantin Daniel, cum stă ca mortu-n păpușoi în fața camerelor de luat vederi. Să mor io, dacă nu zici că-i mai viu răposatul meu, căruia i-am făcut de șapte ani răsalaltăieri – fie-i țărâna vândută arabilor ușoară și fie pomenit la strigarea lui Dragnea pentru un nou referendum. Deci, Costică ăsta poate să urnească țara din loc ? Așa ceva “se pas posibl”, cum zice Marx, în lucrarea capitală “La Răsărit de Europa”.
Deci, cuscră, nu-i de joacă, nu-i de glumă. Două dorințe am avut și io de Crăciun – să nu prind aglomerație la coafor și să avem premier, că m-am săturat să stau cu peruca pe moațe și mintea pe bigudiuri.
A sosit clipa, cuscră, vorba lui Marin Preda la “Întâlnirea dintre pământuri”, să ne randevuzăm și noi, ca pe vremuri, la o cafea, o dulceață și-un Popa prostu, pentru a ne pricopsi cu o țară adecvată, cu șosele și punți, cum au făcut înaintașii – vezi Podul lui Apolodor din Damasc, revendicat și el de urmașii ăstuia.
Cuscră, las’ pe mâine programul-manifest de numire a premierului și de liniștire pentru todeauna a peneluIui. Dar, nu uita, nu trebuie să dăm îndărăt, cum nu s-ar da nici Tăriceanu de la o nouă numire ca prim-ministru. Dar, ști cum e: Ochii văd, inima cere. Cât despre conștiință, ce să zic? De unde e, nici Dumnezeu nu cere.
Hai, pa, că mi se taie maioneza pentru salata boeuf de Revelion! (Panflet publicat în Ziarul Prahova.ro)

Parteneri