Flotentin Scalețchi: CONSECINŢELE LEGII NR. 169/2017

scaletchi 1

Această lege a fost posibil să apară ca o consecinţă a condamnării-pilot dată de CEDO României pentru condiţiile inumane de trai în penitenciare, la sfârşitul anului 2016.
Pornită şi iniţiată de fostul ministru al Justiţiei, doamna Raluca Prună, cu propunerea de a face recursul compensatoriu privind traiul în spaţii necorespunzătoare supraaglomerate, fără căldură, mucegăite, degradate sau slab iluminate, cu 3 zile la lună. Cu alte cuvinte, se dorea ca luna de 30 zile să fie de 33. Ajunsă la Parlamentul României, legea a cunoscut o modificare prin care această compensare să fie de şase zile şi nu de trei zile, deci luna să fie de 36 zile. S-a trecut, totodată, de la cameră, cum o prevedea legea lui Prună, la pavilion sau clădire. Concret, dacă o singură celulă nu se încadrează în normele legii, consecinţa e că toată clădirea va fi calificată ca necorespunzătoare.
În prima zi de la publicarea legii în Monitorul Oficial, au fost eliberaţi administrativ circa 528 deţinuţi, condamnaţi pentru toate faptele prevăzute de Codul penal. Cu alte cuvinte, au fost eliberaţi hoţi, tâlhari, violatori, criminali, corupţi, escroci etc., fără restricţie judiciară.
Unele voci, din partea sindicatelor şi a societăţii civile susţin că ne-am aflat în faţa unei graţieri mascate. La 28.000 deţinuţi aflaţi la acest moment în penitenciarele din România, ar trebui să ne aşteptăm ca, în săptămânile următoare, să fie eliberaţi alţi 4.000 deţinuţi căci, urmare a acestui recurs compensatoriu, vom avea cel puţin 4.000 deţinuţi, indiferent de condamnarea avută, care au executat fracţia necesară pentru a intra în comisia de liberare condiţionată.
Sigur, aici decizia finală aparţine fără doar şi poate instanţelor de judecată, chiar dacă, Comisia de liberare condiţionată de la nivelul penitenciarului, condusă de un judecător delegat, consideră că deţinutul poate fi eliberat. Mai trebuie precizat faptul că, pentru toţi deţinuţii care au executat închisoare din 2012 şi până azi şi nu au beneficiat de cele şase zile lunare, va fi o compensare în bani, care poate fi între cinci euro – cât a acordat Ungaria- şi opt euro, cât a oferit Italia.
Există o întreagă dezbatere, chiar aş zice o isterie naţională, legată de îngrijorarea pe care le-o dă intrarea în societate a 4.500 infRactori, unii chiar periculoşi sau recidivişti. Se pune firesc întrebarea cine îi preia pe aceşti oameni, cine îi susţine material, cine îi angajează cu cazierul pătat, din ce vor trăi şi dacă statul face ceva pentru ei.
Cred că impactul în socitate este dur, dacă ne gândim că jumătate din ei vor reveni în închisoare, căci viaţa infracţională e mai uşoară decât munca. Totuşi, de ce oare statul nu se implică să finanţeze anumite ONG-uri, care au ca obiect de activitate calificarea şi reinserţia socială, ca să poată prelua o parte din aceşti foşti deţinuţi prin sistemul de probaţiune, diminuând la maxim impactul din societate şi frica oamenilor că pot fi în orice moment victimele unora dintre aceşti foşti deţinuţi.
Oricum, acum la nivelul închisorilor în care funcţionează patru regimuri de detenţie, precum maximă siguranţă, închis, semideschis şi deschis, vor cunoaşte o micşorare de circa o lună, ca urmare a recursului compensatoriu.
Iar la nivelul Ministerului Justiţiei, condus astăzi de dl.prof.univ.dr. Tudorel TOADER, se află în lucru două proiecte de lege, foarte importante pentru sistemul penitenciar, respectiv o lege a graţierii şi o lege a executării pedepselor la domiciliu cu un sistem de supraveghere permanentă, cu brăţară sau cu telefon mobil, proiecte despre care vom mai scrie în viitor, dar pentru care OADO o să se implice în coreţia lor, atunci când vor intra în dezbatere publică.
Prof.univ.dr. FLORENTIN SCALEŢCHI, președintele Oragnizației Apărării Drepturilor Omului

Parteneri