Giorgiana Radu: Românii, la coadă. Se dă fericire!

Giorgiana Radu: Românii, la coadă. Se dă fericire!

Cum cuantificăm fericirea unui om? Ce unitate de măsură poate stabili dacă un om este mai mult sau mai puţin fericit? Poate că fericirea este sau nu este… și atât. Cert e că nu poate fi achiziţionată din talcioc.
Românii se află la coada unui top care stabilește unde, în lume, sunt cei mai fericiţi oameni. Un studiu publicat vara care a trecut arăta că românii nu știu să se bucure, de exemplu, de vacanţă. Primul lucru pe care-l fac conaţionalii noștri când ajung la destinaţiile unde ar trebui să se relaxeze – se ceartă. În ţările occidentale, pe stradă, oamenii zâmbesc, merg sprinteni, pe când la noi „te împiedici” de frunţi încruntate și chipuri schimonosite de o îndârjire lăuntrică ce, sigur, poate fi rezultatul unei vieţi nu tocmai senine. Nivelul de trai diferă de la o ţară la alta, capitol la care nu stăm înfloritor. Nu cred să fie acesta singurul motiv pentru care ne afișăm zilnic feţele îmbufnate, transmiţând în juru-ne pesimism și nefericire.
Avem o categorie de oameni, deloc neglijabilă, foarte ușor de mulţumit, mai ales în preajma alegerilor. Un mic, o bere, o sarma, mascate sub aparenţa unui târg sau eveniment tradiţional câmpenesc, ridică nivelul feromonilor consumatorilor și, fericiţi, pun ștampila acolo unde „trebuie”, că, nu-i așa, fericirea (ca și dragostea!) trece prin stomac. Starea lor de beatitudine isprăvită rapid, însă, ne costă pe toţi. Din păcate, acest film rulează în fiecare campanie electorală, sub regizoratul tuturor partidelor.
„Fericirea depinde de noi”, spunea Aristotel, filozoful Greciei Antice, învăţându-ne să nu alergăm după acest vânat râvnit pentru trofeu, ci să-l clădim, să plantăm sămânţa care negreșit va rodi. Fericirea poate fi desenată multicolor, dacă știm să-i creionăm mai întâi conturul, să-i dăm formă, să-i umplem tabloul simţirii. Acest sentiment, această stare după care râvnim nu durează o veșnicie. Secunda fericirii este atât cât o conștientizezi, o întreţii, o ștergi de praful care se depune apăsat pe etajera sufletului.
Ce le lipsește românilor pentru a fi fericiţi, dincolo de grija zilei de mâine? Poate, ei înșiși? Pierdem apoi bucuriile simple. De ce le-am da deoparte? Privitul unei flori îţi bucură sufletul, mirosul primăverii îţi transmite fiorul renașterii. Ne trebuie atât de puţin să fim fericiţi, dar gonim spre destinaţii îndepărtate care ne împiedică să preţuim lucrurile care ne sunt aproape.
„Eu aș vrea ca toţi românii să fie fericiţi”, spunea regretata actriţă Stela Popescu, într-unul dintre ultimele interviuri. Așa să fie!

( editorial publicat, luni, în Ziarul Prahova)

Articole asemănătoare