– Doamnă profesor Bartoș, care este principalul motiv sau acel „ceva” care v-a atras spre medicină?
– Am urmat liceul la clasa de real și intenționam să merg la o facultate tehnică. Din nefericire m-am îmbolnăvit și am fost multă vreme internată într-un spital. Am urmărit activitatea medicilor, i-am admirat și am hotarât să urmez medicina și să mă dedic vindecării oamenilor.
– Vă mai amintiți primul caz pe care l-ați tratat?
– Nu-mi mai amintesc care a fost primul bolnav pe care l-am tratat. Am fost timp de trei ani medic intern, perioadă în care am îngrijit mulți bolnavi cu diferite forme de boală. Ce-mi amintesc este cazul unui copil care fusese lovit de suflul unui trăsnet și care a căzut într-o baltă unde s-a înecat. N-am putut accepta ghinionul pe care l-a avut: să scape de trăsnet și să moară înecat.
– Spuneți-mi un argument cu care convingeți un medic rezident să rămână în România pentru a-și practica meseria?
– Pe rezidenți încerc să-i fac să înțeleagă că menirea lor este aceea de a îngriji bolnavi, oriunde s-ar afla aceștia. Cei care au făcut facultatea din pasiune înteleg și acceptă greutățile cu care se confruntă sistemul românesc și caută să contribuie la depășirea acestora. Am rezidenți care s-au pregătit în străinătate și s-au întors. Pe aceștia caut să-i ajut și să-i fac să nu regrete pasul făcut.Totodată le spun că nu banii sunt esențiali ci dragostea față de omul bolnav. Banii se pot obține printr-un efort și o muncă suplimentară.
– Dacă ar fi să o luați de la capăt, ați alege tot medicina? Dacă da, de ce?
– Am făcut această meserie din pasiune așa că dacă ar fi să o iau de la început aș face aceeași alegere, mai ales că acum sunt alte posibilități: acces la literatura de specialitate, posibilități de apofundare a unor tehnici moderne de investigații, etc.
– Într-o vreme ați fost ministrul Sănătății. Aveți să vă reproșați ceva din acea perioadă?
– Da. Faptul că nu am putut face mai mult pentru colegii mei și pentru o ameliorare a condițiilor de îngrijire a bolnavilor. De altfel am înteles greu că un ministru nu poate face ce vrea, ci este încorsetat de o mare birocrație și mentalități învechite.
– Trei lucruri pe care le-ați face dacă astăzi ați mai ocupa funcția de ministru al Sănătății.
– Nu are rost întrebarea deoarece nu aș mai accepta această funcție.
– Vă știu o persoană foarte activă! Cum arată o zi din viața dumneavoastră?
– Ziua mea de lucru începe foarte devreme. Înainte de a pleca la spital mai fac cîte ceva acasă, deoarece îmi fac singură gospodăria. Urmează ziua la spital unde pe lângă activitatea de îngrijire a bolnavilor, îndrum medicii tineri, am cursuri pentru studenți. După-amiază de regulă pregatesc ziua următoare: cursuri, prezentări de caz, mai citesc câte un articol de specialitate și evident fac restul de treburi casnice. Seara când reușesc să mă odihnesc mă relaxez lucrând câte ceva. În unele zile mă duc să văd nepoții. Cel mai mult aștept sfârșitul de săptămână când după vizita la spital mă dedic exclusiv nepoților.
– Sunteți șefa secției clinice de medicină internă la Spitalul de Urgență Floreasca. Ce proiecte aveți în acest moment vis-a-vis de secția pe care o conduceți?
– După ce am reușit să fac amenajarea extinderii secției, acum mă preocup pentru organizarea si amenajarea unui laborator de explorare a bolnavului hipertensiv, conform standardelor Societății europene de hipertensiune.
– Aveți doi nepoți, pe Ana și Tudor! Îi veți îndruma spre medicină?
– Acest lucru va depinde de dorința lor, deoarece eu consider că această meserie nu se poate face decât din pasiune, mai ales că urmează o viața de muncă și de renunțări.
– Ce vă place cel mai mult să faceți în timpul liber? Cum vă reîncărcați bateriile ( dacă este nevoie)?
– În timpul liber îmi place să călătoresc, să văd munții, să simt mirosul de brad. Atunci când nu pot face o călătorie îmi place să lucrez goblen. Mai mult decât tot îmi place să-mi petrec timpul cu nepoții: să facem programe împreună, să facem prăjituri , să gătim, etc.
– În această perioadă apar tot mai multe avertizări legate de epidemia cu virusul Ebola din Africa de Vest, care tinde să scape de sub control. Credeți că România poate fi expusă în cazul răspândirii acestui virus la nivel mondial?
– Îmi place să cred că nu vom avea acest ghinion deoarece noi nu suntem pregătiți să facem față unei astfel de epidemii, iar populația este vulnerabilă la un virus nou.
– Este utilizată frecvent sintagma „stil de viață sănătos”. Dați-ne câteva sfaturi în acest sens, pentru a ține bolile la distanță.
– Stilul de viață sănătos presupune renunțarea la vicii: alcool, tutun, activitate fizică susținută, un program de viață echilibrat și evident o alimentație sănătoasă. Ar fi de preferat să se consume fructe și zarzavaturi cât mai puțin tratate cu chimicale, să se evite alimentele procesate cu adausuri de E-uri ale căror efecte în timp nu sunt cunoscute.
Interviu consemnat de Giorgiana Radu, AMPress