Mi-e iarnă în suflet, mi-e iarnă de tot

Mi-e iarnă în suflet, mi-e iarnă de tot

 

Mi-e iarnă în suflet, mi-e iarnă de  tot

Mă mișc zgribulit prin troienele toate

Dar tu pui tălpici viselor mele-nghețate

Și-o iau de la cap, primind viscolu-n bot.

x

E iarnă pe ulița vieții  spre gară,

Îngheață suflarea în ultimul tren,

Dar tu, fredonând un mai vesel  refren

Mă-ntorci și presimt că nu-i ultima oară.

x

Îngheață pământul, îngheață și ea

Cu crengi de zăpadă, priveliștea mea,

Iubirea, bag samă, scufundată în nea,

Îngheață de n-ai fi, îngheață și ea.

x

Trecut-a an nou, bobeteze și sfinți

Sunt alte înghețuri pe defuncții părinți,

Zăpada  scrâșnește sub vrednicu-mi pas

Din dinții ei albi, ca de-un grav bun rămas.

x

Și tutuși și totuși, dă-ți jos șuba, stai

Mereu ai plecat și din iad și din rai,

Prefă-te, nu-i greu, că rămâneai,

Mi-ai spus, pe genunchii-mi, pe care ședeai

Și parcă, în sine-ți, tăcută plângeai.

 

Lucian Avramescu, 7 ianuarie 2017, Sângeru

Articole asemănătoare