Nicoleta Dumitrescu: CAPUL DE PRIMĂVARĂ ŞI-A CUMPĂRAT COJOC!

 

Ieri de dimineaţă, în Ploieşti, printre cei care aşteptau în staţie troleibuzul erau şi o doamnă mai în vârstă, dar şi o alta, ceva mai tinerică. Ultima persoană era îmbrăcată mai flu-flu, semn că atunci când plecase de acasă nu a vrut să dea prea mare importanţă veştilor auzite pe la televizor, cum că iarna de-abia acum începe, cu adevărat, cu zăpadă din belşug şi ger năprasnic. Iar după jacheta de primăvară asortată la colanţii de culoarea unei acadele, iarna anunţată părea mai degrabă o poveste cu final fericit, având în vedere că şi ghioceii sunt înfloriţi de ceva vreme.

Pe de altă parte, chiar şi doamna mai în vârstă i-a dat dreptate tinerei că este… tânără, menţionând că, atunci când era de vârsta ei, anotimpul rece nu speria pe nimeni. Mai exact, iernile erau cu adevărat ierni, se duce la serviciu prin nămeţi care îi ajungeau la brâu, iar urechile şi nasul îi îngheţau bocnă. Prin urmare, punând în balanţă propria experienţă, dădea de înţeles că, uneori, agitaţia prea mare a unora în faţa câte unui… cod nu face deloc bine, ba din contră.
Adevărul este că, urmare a faptului că Dragobetele – sau Cap de primăvară cum i se mai spune prin popor – a îmbrăcat cojoc, a dat alerta în rândul autorităţilor, prin câteva localităţi, inclusiv Bucureşti, preventiv, luându-se decizia ca elevii să stea acasă şi să nu mai meargă la şcoală.
Pe de altă parte, experienţa anilor trecuţi a arătat că zăpezile, frigul şi ploile abundente au fost adevărate examene pe care autorităţile au fost nevoite să le dea, de cele mai multe ori picându-le, din păcate. Şi asta din cauza faptului că, deşi în România sunt patru anotimpuri, când vine iarna unii se miră că ninge ori că este ger, iar că, din cauza zăpezii, drumurile sunt blocate.
Dar, cine se vaită an de an că plouă sau ninge prea mult măcar a învăţat ceva din problemele cu care s-a confruntat sau din greşeli? Nici atât! Iar dovada neputinţei este chiar faptul că, de cele mai multe ori, cei plătiţi să se mobilizeze sunt prinşi pe picior greşit.
Iar persoanele adulte care se vaită de faptul că iarna ninge şi este ger ar trebui să dea un pic timpul în urmă.
Când zăpada îi ajungea la genunchi nu mai ieşea din casă? Nu se făcea pârtie ca să se ducă la şcoală sau la serviciu? Se trăgeau obloanele peste tot, la toate magazinele?
Cu răbdare, dar mai ales mobilizare, se încerca gestionarea situaţiilor critice, din mers fiind găsite soluţii pentru fiecare caz în parte.
Acum, pentru că vremurile s-au schimbat, inclusiv oamenii, situaţiile, mai ales cele de urgenţă, au ajuns să fie comparabile cu cea din povestea cu drobul de sare. În sensul că se ţipă, de mama-focului, fără ca să existe vreo certitudine că bolovanul va pica, fix, în capul cuiva. Iar dacă ţipă unul, imediat se vor găsi şi alţii ca să-i ţină isonul, doar-doar va sări cineva în ajutor.
Prin urmare, lucrurile ar putea arăta altfel dacă, de exemplu, s-ar da la o parte festivismul, care nu lipseşte, din păcate, din nicio situaţie care ar trebui să fie normală. Dacă totul ar fi gestionat cu calm, dar mai ales cu responsabilitate, atunci lucrurile ar decurge normal, fără agitaţie, fără exagerări. Altfel, furtunile din pahar se pot transforma în adevărate catastrofe!

(editorial publicat în ziarul Prahova)

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.