Olguța, prima doamnă a politicii domnului Dragnea

Olguța, prima doamnă a politicii  domnului Dragnea

E prima oară când îl văd pe domnul Dragnea în prim plan, ca secund. În mijloc vorbește, înconjurată de admirații, doamna Lia Olguța, politician de vârf al PSD, ministrul pensionarilor nevoiași, mâna dreaptă și stângă a liderului suprem care stă retras și admirativ, ca împăratul Romei după o baie de Ave Cezar. Doamna Olguța vorbește de bine, de minuni cu care presupun că va ferici poporul, ca și când – așa face mereu – s-ar certa. Ea e mereu mângâios arțăgoasă, ca o mâță care zgârie sub aparența că te cere în căsătorie. Cu șeful ei se găsește la Craiova unde inaugurează un spital, fac un spital sau constată lipsa unui spital. E ca în povestea cu bicicleta de la radio Erevan, care nu se dă, ci se ia, iar computerul tomograf este, dar va funcționa mai încolo. Doamna, cea mai frumoasă minionă din politica dâmbovițeană, conform presei PSD, confirmată de privirea duioasă, de sultan mulțumit a lui Liviu Dragnea, care se uită la ea ca la o bomboană care-i suplimentează suișul, vorbește. Fiind gălăgie în zona mea cu televizor n-aud nimic, doar că e ceva legat de un spital craiovean. Acolo mi-am scos și eu apendicul, printr-o întâmplare de bisturiu, când eram ieșit din adolescență. Dar asta-i altă igrasie și altă poveste, cu fanfare mortuare trecând pe strada spre cimitir.
Traversând zona de influență a televizorului și prinzând din zbor și din pas nealergător această imagine, am avut revelația că doamna Olguța, mai vocală decât fosta noastră colegă din presă Gabi Firea, bătută de departe la ritm, este prima doamnă a politicii domnului Dragnea. Ostenit de declarații, de ieșiri publice, de dat cu ciomagul în ai lui care îndrăznesc exercițiul mortal al contrazicerii, domnul Dragnea se uită la Olguța ca la femeia vieții lui. Nu amantă, feriți-vă de interpretări aiurea, nu soră de caritate, nu mama politică a sa, mai june și mai crudă. Domnul Dragnea, care-i un bărbat, circulă vorba, care vede femeia în plenitudinea farmecelor ei doar în pielea goală, împărțind aceeași odaie cu ea, ceea ce e normal din destule puncte de vedere, se uită la Olguța ca la copilul lui din flori, nimerit izbutit. Pe chipul lui nu se vede spitalul, cel proiectat, făcut sau dărâmat, ci biruința politică. Iar politica e o femeie. Olguța, minionă și rea ca o viespe, e bună de pus în polemici, iar Dragnea, scăpat din toate procesele lui penale, care se vor lua de la cap, hăt, mai încolo, departe în timp, fiindcă judecătoarea s-a retras în pensie cu dosare cu tot, are nevoie de o viespe. Viespea ideală și femeia lui politică rămâne Olguța. Ea e Cleopatra, altoită cu mitologicele harpii. Să ne trăiți amândoi! Imaginea de la Craiova nu mi-a prezentat o idilă, ci o căsătorie duioasă între două interese care se brodesc în țintele supreme.

Abonează-te la noutăți

Articole asemănătoare