Povestea unei vindecări miraculoase după un cancer în fază terminală

Povestea unei vindecări miraculoase după un cancer în fază terminală

„Am descoperit că am cancer când eram însărcinată în șapte luni. Am plâns pentru bebelușul meu, pentru viața mea pe care o voiam cu soțul meu și pentru frica a ceea ce însemna să mor”, își începe povestea Sally Jane Waite, o tânără de 35 de ani din SUA pentru revista Self.
„În toamna anului 2013, eram însărcinată în șapte luni, și eu și soțul meu ne bucuram de o excursie la Cascada Niagara. Îmi aduc aminte că stăteam în camera de hotel și mă uitam la cascada masivă care era înspăimântătoare cu puterea apei sale. Am început să caut pe internet oameni care au căzut în cascadă și au supraviețuit, fiind fascinată de ceea ce trebuie să simți când este împins de ceva cu o putere atât de mare și fără nici un control. Nu aveam nici o idee că că eram la un pas să cad de pe marginea vieții mele fericite în ceva extrem de terifiant. Am avut o sarcină fără mari probleme cu excepția unor dureri ocazionale de stomac, însă analizele arătau că totul este normal. În timp ce conduceam spre casă din Canada, durerea s-a intensificat și știam că acest lucru nu este normal. Mai târziu, în acea seară am fost internată în spital. În următoarele 24 de ore, medicii au descoperit că aș avea un chist pe ovare. Acesta îmi apăsa pe uter și durerea îmi provoca contracții, forțându-mi corpul să nasc prematur”, spune tânăra.
„Am avut nevoie de operație, care a impliact anestezie, medicamente, laparoscopic și de precizie, astfel încât să nu-mi atingă uterul ca să nu mă forțeze să intru in travaliu. Chirurgul meu a ieșit din sala de operație ud de transpirație”, își amintește aceasta.
Când s-a trezit din anestezie, tânăra a fost foarte fericită să afle că operația a fost un succes, că bebelușul ei este bine și va duce sarcina la capăt. Însă, după o săptămâna a primit cea mai cutremurătoare veste din viața ei. Acesta i-a spus că analizele au arătat că „acel chist” era de fapt o tumoare. Femeia nu a avut pe nimeni în familie care să sufere de cancer și nu credea că la 31 de ani poate suferi de această boală.
„În următoarele 48 de ore coșmarul meu doar s-a înrăutățit. Mi s-a spus inițial că am cancer ovarian, în stadiul 1, însă ulterior diagnosticul s-a schimbat în cancer de colon, în stadiul patru, care s-a răspândit la ovare. Medicul oncolog mi-a spus că singura opțiune este chimioterapia, iar că cineva cu un cancer așa avansat mai trăiește în medie doar doi ani. Toată familia mea a venit imediat la mine și m-au ținut în brațe în timp ce eu plângeam. Am plâns pentru copilul meu, pentru viața pe care mi-am dorit-o cu soțul meu, și de teamă pentru ceea ce însemna să mori. Dar mai târziu, în noaptea aceea, soțul meu m-a privit în ochi, și mi-a zis tremurând: „Niciodată nu am fost mai sigur de nimic în viața mea, vom trece prin asta”, mai povestește femeia.

A doua zi, tânăra și soțul ei au decis să se documenteze despre această boală și să acționeze. EI au mers să ceară sfatul unui medic specialist în cancerul gastro-intestinal, Dr. David Ryan, de la spitalul Massachusetts General, care se afla la numai 15 minute de la casa lor. Acesta le-a dat speranțe, spunându-le că există o șansă să se vindece și astfel au trecut la fapte, urmând un tratament agresiv. „Planul de tratament a fost agresiv și mi-a provocat mai întâi nașterea. Am născut natural. LA opt luni, Samuel a venit pe lume sănătos, fericit și perfect. MI-am promis că eu și el ne vom bucura de timpul special pe care îl avem și că va avea întodeauna o mamă lângă el ca să-l ajute. Această hotărâre mi-a dat putere atunci și îmi dă acum” , mai adăugă aceasta.
Sally își amintește că medicul a lăsat-o să stea o săptămână acasă cu copilul înainte să înceapă tratamentul. Deși nu se recuperease total după sarcină, a urmat…

Citește tot în Libertateapentrufemei.ro

Articole asemănătoare