Prof.univ.dr. Eduard Apetrei: ”Prezentul cardiologiei nu arată deloc rău, dar suferă de o tehnologizare excesivă care are multe avantaje dar și îndepărtează medicul de bolnav”

Prof.univ.dr. Eduard Apetrei: ”Prezentul  cardiologiei nu arată deloc rău,  dar suferă de o tehnologizare excesivă care are multe avantaje dar și îndepărtează medicul de bolnav”

– Ne dăruiți, domnule profesor Eduard Apetrei, o nouă carte. Se cheamă ”Cardiologie clinică” și a apărut la Editura Medicală Callisto. Dau aceste detalii pentru cititorii noștri, nu pentru dumneavoastră care ați gândit-o, conceput-o, scris-o. Coperta arată o inimă între două palme care o ocrotesc parcă, o apără cu un fel de arc voltaic. Sau inima apără acele mâini? Care-i tâlcul imaginii în care ați îmbrăcat simbolic volumul ?

– În imaginea de pe copertă, la care faceți referire, inima trebuie ocrotită cu toată energia și forța cunoștințelor noastre. Ocrotind-o, ea va funcționa normal, va întoarce energia dăruită către fiecare celulă a organismului uman și va susține astfel prelungirea funcționării celulelor o perioadă mai lungă. Cum să ocrotim inima putem învăța și din această carte.

– Înțeleg, din prezentarea făcută de autor, că proiectați un fel de punte, ”încercare de a unifica trecutul cu prezentul”. Cum era trecutul cardiologiei și cum se înfățișează prezentul?

– Trecutul cardiologiei se baza mult pe contactul medicului cu bolnavul, suferința bolnavului era analizată cu atenție și apoi examenul bolnavului avea o pondere importantă în deciziile privind diagnosticul și alegerea tratamentului potrivit pentru fiecare caz în parte. Prezentul cardiologiei nu arată deloc rău dar suferă de o tehnologizare excesivă care are multe avantaje dar și îndepărtează medicul de bolnav.

– Bolnavul se simte de multe ori izolat, între investigații de tot felul, și nu mai apucă să vorbească cu medicul. Multe din întrebările lui rămân fără răspuns. Noi medicii trebuie să tratăm suferința fiecărui bolnav și nu boala X la care am ajuns cu toate investigațiile noastre. Va trebui să găsim un echilibru între aceste moduri de comportare, echilibru în favoarea bolnavului. Dacă m-ati înteles bine nu pledez pentru a ne întoarce numai la metode tradiționale ci să ținem mai mult seama de particularitățile fizice și psihice ale fiecărui bolnav.

– Scrieți apoi, așezându-le față în față, despre încercarea de a unifica sau trage o linie de învățăminte ”între experiență și statistici, între cunoștințe și instrumente”. Care-s cunoștințele noi, cele esențiale, pe care le abordați în carte și cât le completează instrumentele? Sunt instrumente medicale sau instrumente ale inimii și minții medicului, ținând de tot ce a adunat el în portretul complex al experienței adunate în ani?

– În urmă cu mulți ani experiența fiecărui doctor era foarte importantă. Așa ajungeau unii doctori celebri. Fiind mult solicitați nu puteau trata un număr mare de bolnavi. Astăzi datorită ghidurilor de pratică medicală mai mulți doctori pot trata bine mulți bolnavi. Vorbim aici de ceea ce se numește medicina bazată pe dovezi, pe luarea unor decizii ținând cont de statistici. La atât la sută dintre bolnavi cu afecțiunea X metoda Y a făcut bine. Aici poate interveni experiența în a lua decizia ca acel bolnav din fața ta se încadrează în indicația respectivă, va beneficia de metoda Y.

– Cardiologia progresează, desigur. Și inima progresează în a inventa noi necazuri. Ce înseamnă, vă citez din nou, ”monitorizarea bolnavului la distanță”?

– Monitorizarea bolnavului la distanță este metoda ce va contribui mult la confortul bolnavului și va putea beneficia de metode de investigație și tratament dintre cele mai bune. Decizia de a urma una sau alta va fi luată de o echipă medicală. Metoda funcționează astfel. Bolnavul este purtătorul unor sisteme electronice, de exemplu telefonul mobil sau alte sisteme ce transmit la distanță parametrii de funcționare a organismului uman. La centrul ce primește aceste informații ,ce poate fi oriunde pe glob, datele respective sunt prelucrate și se iau deciziile adecvate. Sunt alese centrele cu performanța cea mai bună. Câteva exemple: bolnavii cu diabet zaharat greu de controlat, bolnavii cu tulburari de ritm cardiac, bolnavii cu sincope, etc, etc. Lista este foarte lungă și se adaugă noi entități. Se pot face și operații la distanță folosind robotica deja existentă. Sistemul funcționează în unele țări și se va dezvolta mult în următorii ani.

– Mai există o nadă care, jurnalistic, nu poate scăpa de o cerere de adăogire. Cum adică ”între presiunea economică și bunul simț medical”? Presiunea economică o simțim peste tot, nu numai în domeniul sănătății. Dar ”bunul simț medical„ e o linie de portret, poate de autoportret, o culoare pe care n-am găsit-o formulată astfel, tranșant și delicat, în alte părți. Ce vreți să ne comunicați sau ce vreți să comunicați, de la altitudinea impresionantă a unei experiențe care adună zeci de ani, confraților dumneavoastră? Unii v-au fost studenți, alții doctoranzi, mulți și-au făcut stagiul de rezidențiat la umbra dumneavoastră. Cu ei vorbiți sau cu noi, publicul care oferă materia primă din ce în ce mai abundentă pentru acest domeniu medical?

– Cartea despre care discutăm se adresează medicilor ce doresc să practice cardiologia, celor ce se pregătesc să devină cardiologi și tuturor categoriilor de medici ce îngrijesc acești bolnavi într-un moment sau altul: medicilor de familie, medicina internă…

– Presiunea economică la care mă refer este acea presiune pe care o fac companiile farmaceutice sau din industria aparaturii medicale pentru a ne convinge că acel produs, acel aparat este cel mai bun. Fenomenul până la un punct este cât se poate de normal în promovarea unui produs. Aici intervine bunul simț medical, să nu accepți de la prima strigare un, să spunem, medicament și să schimbi rapid tratamentul unui bolnav care mergea foarte bine cu tratamentul de până acum.

– Un capitol sau mai multe din impresionantul volum ”Cardiologia clinică” este consacrat cardio-oncologiei? Face inima cancer? Cum o putem feri de această boală cumplită?

– Desigur că și inima face cancer foarte rar și acest aspect este tratat într-un capitol separat. Aici ne referim la bolnavii cu cancer la alte organe ce fac tratament chimioterapic, tratament ce uneori afectează inima. Se descrie aici cum putem recunoaște afectarea inimii contribuind astfel la îngrijirea mai bună a acestor bolnavi.

– Vă referiți apoi la Cardiodiabetologie? Cu ce se mănâncă, pentru a mă exprima ca pe stadion, acest subcapitol care adună într-un cuvânt compus, inima și diabetul?

– Diabetul zaharat, prin multiple mecanisme afectează inima, afectează arterele și contribuie la apariția infarctului miocardic, arteriopatiilor periferice, accidentelor vasculare cerebrale. Diabetul zaharat este unul din cei mai agresivi factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

– Cum va arăta cardiologia mâine, domnule profesor Eduard Apetrei? Planeta oamenilor investește destul pentru a-și apăra acel motor care obosește din ce în ce mai iute? Spuneați cândva că întâlniți infarct de miocard la 18 ani și chiar mai devreme. De ce?

– Cardiologia va arăta hipertehnologizată cu părțile ei bune și rele.

– Vă mulțumesc, domnule profesor! Unde lansați cartea, spre a fi și noi de față?

– Cartea a fost lansată la Congresul Societății de Cardiologie de la Sinaia (18 sept 2015) și urmează s-o prezentăm și cu alte ocazii la Iași (29 oct 2015) și Timișoara (13 nov 2015)….

Interviu consemnat de Giorgiana Radu, AMPress

Articole asemănătoare