• Home
  • Prima
  • Sâmbăta Mare, zi de reculegere, așteptând noaptea când se deschid cerurile – Tradiții

Sâmbăta Mare, zi de reculegere, așteptând noaptea când se deschid cerurile – Tradiții

sambata mare 1

Sâmbăta Mare este o zi de reculegere şi credincioşii veghează, până la miezul nopţii, aşteptând ca preotul să vestească Învierea Mântuitorului. Din noaptea zilei de vineri, când Iisus a fost coborât în mormânt, până în clipa Învierii în ziua de duminică, credincioşii rememorează momentele petrecute de Iisus în mormânt.
Tradiţii
Să fugim de pilda trădătorului Iuda
În Sâmbăta Mare, ultima zi de post, credincioşii transmit, din generaţie în generaţie, un emoţionant mesaj al dreptei credinţe: „Să fugim ca de foc de pilda trădătorului Iuda”.
Gospodinele pregătesc mâncărurile tradiţionale
În această zi se sacrifică mielul, iar femeile pregătesc mâncărurile tradiţionale pentru Paşte: drobul, friptura şi borşul de miel.
Pasca, un simbol pascal
Gospodinele pot vopsi ouăle pentru Înviere, dacă ele n-au reuşit să facă acest lucru în Joia Mare. Tot acum se prepară pasca, iar o legendă referitoare la acest simbol pascal ne spune de când s-a răspândit obiceiul de a face pască.
Legenda spune că, în timp ce Iisus predica împreună cu apostolii, ei au fost găzduiţi de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum, fără ca ei să ştie. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paştele, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă.
Curând, apostolii au găsit în traistă darul pus de acel om. De atunci, femeile pregătesc pasca pentru fiecare Paşte, iar ritualul preparării acesteia poate avea semnificaţii magice, spune tradiţia. Pasca Luminată se coace odată pe an în Sâmbăta Mare şi poate avea forme diferite, dar fiecare pască din aluat face referire fie la momentul morţii lui Iisus, fie la naşterea Acestuia.
Pregătiri pentru seara Învierii
Tot în această zi se fac retuşuri la hainele noi, pe care le vom purta în zilele de Paşte.
Pentru a avea spor în munca lor, pentru a fi sănătoşi, prin tradiţie, se spune că este bine ca femeile să poarte în seara Învierii şi în ziua de Paşte măcar o cămaşe nouă, iar bărbaţii să se înnoiască şi ei cu o pălărie.
Credincioşii schimbă hainele cernite cu cele albe
Dacă în săptămâna Patimilor (de luni şi până sâmbătă) credincioşii au îmbrăcat haine cernite, în noaptea Învierii ei îşi schimbă hainele şi se îmbracă şi cu haine albe.
Ne spovedim şi primim Sfânta împărtăşanie
În dimineaţa zilei de Sâmbăta Mare, ultima zi a Postului Paştelui, se păstrează tradiţia de a merge la biserică: părinţii şi copiii merg să se spovedească şi să primească sfânta împărtăşanie.
Acum, la spovedanie, fiecare trebuie să mărturisească preotului duhovnic greşelile făcute de la ultima împărtăşanie. Se spune că, atunci când credinciosul ascunde o greşeală în timpul spovedaniei, Dumnezeu va găsi o cale prin care acesta să fie povăţuit să se îndrepte. După împărtăşanie, se continuă postul până în ziua de Paşti.
Sâmbătă seara, gospodinele pregătesc coşul Pascal
Sâmbătă seara, înainte de slujba Învierii, gospodinele pregătesc coşul Pascal. Acesta trebuie dus la biserică, pentru ca preotul să binecuvânteze bucatele. În coş, pe un ştergar nou, gospodina va aşeza o lumânare albă aprinsă, ouă roşii, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un miel figurină, preparat din aluat copt şi vin.
Credincioşii merg la biserică să primească Lumină!
Sâmbătă noaptea, credincioşii merg la biserică să primească lumină. La miezul nopţii, după slujba Canonului Mare, preoţii ies din biserică împreună cu toţi credincioşii veniţi la slujba Învierii să asculte Sfânta Evanghelie şi să primească lumină.
Fiecare preot ia lumină de la candela din Sfântul Altar şi o împarte mai departe credincioşilor spunând de trei ori: ”Veniţi de luaţi lumină!”. După ce este citită Evanghelia Învierii, preotul îi binecuvântează pe credincioşi. După aceea, urmează un moment emoţionant: cu toţii vor cânta Troparul Învierii, o mărturisire a Învierii lui Iisus.
Sâmbătă noaptea se deschid cerurile
Sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin în căminul unde au locuit înainte de plecarea în eternitate. În memoria lor se împart pachete săracilor.
Sâmbătă noaptea nu trebuie să dormim, pentru că atunci când se deschid cerurile Dumnezeu să ne privească până-n adâncul sufletului şi să poată vedea cea mai fierbinte dorinţă a noastră.
Sâmbătă noaptea, oamenii nu dorm; ei fac un foc în curtea casei sau pe dealul din apropierea bisericii, iar focul rămâne aprins până la miezul nopţii. Atunci, credincioşii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de tineri până în zorii zilei de duminică.

AMPress

Parteneri