Recent, o nouă boală a ajuns în topul afecţiunilor care duc la cedarea ficatului. Boala ficatului gras non-alcoolic poate duce la ciroză şi la diabet de tip 2. Boala ficatului gras non-alcoolic cuprinde un spectru larg al afecţiunilor hepatice, nelegate de consumul de alcool in cantitati care ar iniţia leziuni ale ficatului, spectru care cuprinde steatoza hepatica, steatohepatita non-alcoolica si ciroza hepatica, având potenţial evolutiv către carcinomul hepatocelular.
Boala ficatului gras non-alcoolic este asociata cu componentele sindromului metabolic: obezitatea, diabetul zaharat tip II si rezistenta la insulina, hipertensiunea arteriala si dislipidemia.
Noţiunea de boala a ficatului gras non – alcoolic (BFGNA) se refera la spectrul afecţiunilor hepatice care apar in absenta consumului de alcool in cantitati in care ar putea produce injurii hepatice, spectru care este compus din: grade variate de steatoza simpla (ficat gras), steatohepatita non – alcoolica (SHNA) si ciroza hepatica, BGFNA fiind principala cauza a aşa – numitei “ciroze criptogenice”.
Steatoza simpla (SS) are semnificaţie benigna, având ca suport histopatologic steatoza macroveziculara. In steatohepatita non – alcoolica mai apar in plus leziuni ca balonizarea hepatocitelor, prezenta hialinului Mallory, inflamaţia parcelara si fibroza. Din punct de vedere histologic, steatohepatita non-alcoolica nu se deosebeşte de cea alcoolica, diferenţierea facandu-se doar pe criterii clinice . Steatohepatita non – alcoolica, descrisa pentru prima data de către Ludwig, poate evolua către ciroza, carcinom hepatocelular si insuficienta hepatica.
Boala ficatului gras non – alcoolic este strâns asociata cu componentele sindromului metabolic, fiind considerata azi drept componenta hepatica a sindromului metabolic (obezitatea, diabetul zaharat si rezistenta la insulina, hipertensiunea arteriala si dislipidemia). După Seela Ramesh si Arun J Sanyal , criteriile de diagnostic pentru sindromul metabolic sunt:
1. Obezitatea abdominala – circumferinţa taliei >102 cm la bărbat si > 88 cm la femeie;
2. Hipertrigliceridemia: trigliceride serice > 250mg/dl;
3. HDL colesterolul
4. Hipertensiunea arteriala: TA ≥ 130/85 mm Hg;
5. glicemia à jeune ≥ 110 mg/dl [2].
Una dintre principala cauză a apariţiei acestei boli este consumul de zahăr, conform healtyfood.com. În urma unui studiu recent s-a descoperit că, deşi participanţii care au mâncat mult zahăr zilnic nu s-au îngrăşat decât cu 2%, ficatul lor a acumulat cu 27% mai multă grăsime. Medicii recomandă să reducem cantitatea de zahăr consumată zilnic şi să adoptăm un regim alimentar sănătos, bazat pe fructe şi legume.
Surse selective: www.emcb.ro, healthy-romania.ro Scris de Andrei Lascau