Tu

Tu

 

Se-apropie de mine Anul Nou
Te am alături, fulgul meu de nea
Tu leacu-mi unic de singurătate,
Pe care te numesc iubita mea.

Începe un alt an, nu altă viață,
E ca o prelungire de cocori
În care unul, cu aripi ciudate,
Se-așează-n rând, mărșăluind sub nori.

Toate-s la locul lor, pom și bucate
Tu ai făcut iar ordine-ntre zei,
Reașezând statuile uitate,
Iar lacrima-i și ea la locul ei.

Vine alt an, convenție în vremuri,
Un fel de matematică sumară,
Căci viața-n scurta ei infinitate,
În alte complicații se măsoară.

Se-apropie de casa-mi Anul Nou,
Pâș, pâș și vag, ca o nescrisă strofă,
Mă pipăi, sunt la fel, doar de Crăciun,
M-ai îmbrăcat, sub brad, în altă stofă.

Vine întâi ianuarie prin case,
Colindă ca un prinț sau poate zeu,
Eu, de când veșnicia o măsor
Sunt, mulțumesc Celui de Sus, tot eu.

Dar mă întreb, când anul se făcu
Cum aș vorbi fără silaba tu?
Lucian Avramescu, 30 decembrie 2016, Sângeru

Articole asemănătoare