Majorarea şi introducerea în debutul anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflaţiei, peste cea evidenţiată în prognoza din luna august.

Acest lucru este evidențiat în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 octombrie 2023, informează Agepres, citată de stirileprotv.ro.

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5% în decembrie 2023, la 4,4% în decembrie 2024 şi la 3,8% la finele orizontului proiecţiei. S-a sesizat că descreşterea aşteptată a ratei anuale a inflaţiei este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă efectelor de bază şi ajustărilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, dar şi recoltei bogate de legume-fructe pe plan intern, precum şi plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, prezumată a fi prelungită cu încă trei luni”, se spune în minuta BNR.

Conform sursei citate, efectele dezinflaţioniste astfel exercitate vor fi receptate în principal pe segmentul energiei şi pe cel al alimentelor – deopotrivă procesate şi cu preţuri volatile -, afectând pe mai departe inclusiv dinamica inflaţiei de bază, iar, în ansamblul lor, vor fi mai intense în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior şi contrabalansate doar în mică măsură de creşterea relativ mai pronunţată a dinamicii preţului combustibililor, pe fondul ascensiunii peste aşteptări a cotaţiei petrolului, au remarcat membrii Consiliului.

„Dincolo de orizontul apropiat de timp, balanţa riscurilor decurgând din acţiunea factorilor pe partea ofertei înclină însă evident în sens ascendent, dată fiind perspectiva majorării şi introducerii în debutul anului viitor a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact inflaţionist, deşi relativ modest şi tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflaţiei peste cea evidenţiată în prognoza din luna august, situată încă considerabil deasupra intervalului ţintei, au semnalat în mai multe intervenţii membrii Consiliului. Influenţe inflaţioniste ar putea să vină pe termen scurt şi din modificările de impozite directe şi din eliminarea unor facilităţi fiscale recent aprobate, precum şi din eventuala majorare succesivă a nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului”, susţine BNR.

În acelaşi timp, s-a convenit că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai intense, dar în atenuare mai pronunţată pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care noile evaluări indică o decelerare semnificativă a creşterii trimestriale a PIB în a doua parte a anului, inclusiv în raport cu previziunile, după avansul peste aşteptări din trimestrul II. Evoluţiile implică o restrângere relativ mai alertă a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2023 şi revenirea acestuia la finele anului în linie cu prognoza din august, dar şi o redresare a dinamicii anuale a PIB, de la nivelul scăzut atins în trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului.

Totodată, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, formarea brută de capital fix a rămas probabil în trimestrul III principalul determinant al creşterii economice, iar un nou impact expansionist, chiar în creştere, este posibil din partea exportului net, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în prima lună a trimestrului III.

Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în iulie, în timp ce deficitul de cont curent şi-a temperat semnificativ descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutăţirii soldului balanţei veniturilor primare, au constatat membrii Consiliului.

Mai mult aici