CCR: Legea privind Statutul aleşilor locali conţine formulări imprecise, lipsite de claritate şi imprevizibile

 

Curtea Constituţională a României consideră că Legea privind Statutul aleşilor locali conţine formulări imprecise, lipsite de claritate şi imprevizibile, potrivit motivării deciziei prin care a fost admisă o sesizare de neconstituţionalitate formulată de parlamentari ai PNL şi PMP.

„Prin modul inexact de redactare a textelor legale criticate, se ajunge la situaţia în care toţi consilierii locali/judeţeni/primarii devin independenţi – în caz de fuziune. Însă, o atare redactare a textului constituie chiar o contradicţie în termeni cu scopul fuziunii prin absorbţie, întrucât, pe de o parte, nu se creează un partid nou, iar, pe de altă parte, partidul absorbant este cel ce rămâne cu personalitatea juridică şi care, de altfel, a participat în alegeri. Faptul că nu mai este acel partid în forma ‘pură’ de la alegeri nu poate conduce la ideea că toţi consilierii locali/judeţeni/primarii săi urmează să devină independenţi în mod obligatoriu. S-ar ajunge în situaţia ca un partid politic absorbit, ori cât de mic, ar fi să provoace pentru partidul absorbant pierderea tuturor consilierilor locali/judeţeni/primarilor, aceştia urmând să devină independenţi”, se arată în motivare, potrivit Agerpres.

Distribuie prietenilor

Instanţa constituţională apreciază că, prin modul de redactare a normei legale, o astfel de ipoteză este plauzibilă, deoarece din formularea textului se înţelege că situaţia de excepţie reglementată expres prin modificarea legislativă operată vizează oricare dintre cele două categorii de partide – absorbit sau absorbant.

„Acceptarea unei asemenea soluţii legislative ar echivala cu o bulversare a funcţionării/compoziţiei politice a consiliilor locale şi judeţene, autorităţi publice fundamentale ale statului. Prin urmare, având în vedere modul general de formulare a textului, care nu se limitează la situaţia partidului absorbit şi/sau a celui rezultat din contopire, Curtea constată caracterul său imprecis, lipsit de claritate şi imprevizibil. Or, încălcarea acestor cerinţe de calitate a legii este contrară art.1 alin.(5) din Constituţie”, precizează CCR.

Mai mult pe Agerpres