Ce frumos eram, Violeta, ca îngerii de frumos

0 48

 

Ce frumos eram, Violeta, ca îngerii de frumos,
Cenușa mea nu se arăta prin vene și prin os
Frunzele din mine creșteau ca pe arțari
De dimineața până seara, tari

Ce frumos eram, Violeta, iar tu ce țâțe aveai
Desprinse, amândouă, din rai
Ca niște cărămizi arse mult la focul dragostei mele,
Ca niște gutui și ca niște, pârjolite de iubire, stele

Ce frumos eram, Violeta, fată pulpoasă din Tisa
Unde dragostea mea, ca o năzdrăvănie, produsu-mi-s-a,
Ca o nedumerire, ca o împlinire,
Pe care o începi și vine iar, încă o dată, din fire

Ce frumos eram, Violeta, mai frumos ca tine,
Numai că nu aveam pielea subsuorilor tale tunse și epilate, veline
Aveam cărți în bibliotecă și palat,
Dar îmi absenta popoul tău gogonat

Hai să ne mai vedem măcar o dată
Știu, Violeta, că ești măritată
Că e păcat
Dar chiar de s-ar mânia îngerii
Viața amintirilor noastre e vie și nu s-a uscat

Lucian Avramescu, 11 ianuarie 2018, Sângeru

loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.