Oamenii, obsedați de timp, iremediabil de nestăvilit în trecerea implacabilă peste noi, au cumpărat dintotdeauna ceasuri. Unii din considerente pragmatice, alții pentru etalarea unui anumit status social.., alții, puțini la număr, din considerente estetice, de cultură și artă, precum achiziționarea de pictură, sau alte piese de artă vizuală. Cu avantajul de a fi admirate zilnic la „poignet”, neobligând la spații ample de prezentare și depozitare.

Mentalul colectiv uită, că în pictură există tablouri care se vând „la piață”, pe falezele plajelor, pe care le cumpărăm pentru că ne plac și „ne permitem”, iar altele, cu valoare inestimabilă, se află în galerii și colecții private. Așa și ceasurile, sunt de duzină, pragmatic arătând ora, dar și piese care înglobează pe lângă cunoștințe de matematică, fizică, chimie, astrologie, arheologie, cunoștințe din domeniul artei miniaturale, gravurii, guillochet-ului, „cloazonării ” – pentru a enumera doar câteva, transformându-le în artă, unele accesibile publicului larg, precum vor fi cele prezentate în acest articol.

Operele meșteșugului orologier, poate mai mult decât picturile, au în spate o poveste, o corelație cu un domeniu cultural, cum ar fi arhitectura, sau pictura…….Inegalabilul Oechslin, cel care „a transformat”, ceasul astronomic al turnului din Praga, într-un ceas de purtat la „poignet”, într-unul din cursurile ținute la Universitatea din Zurich, făcea analogia  între pictură și orologerie, atrăgând atenția că așa cum, nu de puține ori, la crearea unui tablou participă mai mulți ucenici, discipoli ai celui ce-l semnează (Bruegel), care trudesc în numele maestrului, pentru ca acesta să vină în final cu tușa sa inegalabilă, la realizarea unui ceas – operă de artă, participă mai mulți ”meșteri” specializați pe „căprării”, pentru ca în final „produsul” să fie „marca” unui maestru orologer care îi dă forma și funcția finală.

Muzeul de Artă Modernă ( MoMA ) este un muzeu  situat în Midtown Manhattan , New York City, pe strada 53, între Fifth and Sixth Avenue. Între anii 1930 și 1950, MoMA a câștigat recunoaștere internațională cu expoziții de reper, cum ar fi: „Cubism and Abstract Art”, o retrospectivă a operelor lui Pablo Picasso organizată între anii 1939-40 și „Arta indiană a Statelor Unite”, expoziție în 1941.

În 2022, MoMA a fost al 17-lea cel mai vizitat muzeu de artă din lume și al patrulea cel mai vizitat muzeu din Statele Unite. Colecția MoMA se întinde de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent și include peste 200.000 de lucrări de arhitectură și design , desen , pictură , sculptură , fotografie , tipărituri , cărți ilustrate și de artist , film , precum și media electronică. Muzeul este considerat una dintre cele mai influente instituții culturale la nivel global dedicate artei moderne și contemporane.

Printre  cele mai valoaroase picturi pe care le găzduiește MoMA, se numără: The Persistence of Memory a lui Salvador Dali, tablou bine cunoscut, pentru că este pictura ceasurilor celebre care la fel ca memoria, se „topesc” în timp, și Noaptea Înstelată, tablou pictat de Van Gogh de la fereastra Azilului Sfântul Paul de Mausole, la care a cerut să intre voluntar după crizele pe care le-a suferit în 1888 și care s-au încheiat cu automutilarea urechii stângi, faimoasa ureche Van Gogh.

Swatch, este celebrul brand orologer care a salvat industria elvețiană  de „invazia” quartz-ului japonez, la care dragostea pentru artă este profundă. Munca cu artiști, designeri și arhitecți (emergenți și consacrați) și colaborările cu muzee și instituții artistice celebre, demonstrează în mod clar legătura puternică a acestui brand cu arta.

Sediul Swatch -Elveția.

Pictura, sculptura, arhitectura, muzica, dansul, literatura și cinematografia, sunt considerate cele „7 arte”, următoarele două, 8 și 9, arta fotografică și benzile desenate, 10 și11 se referă la artele tehnologice, locul 12, liber și nerevendicat, „încăpând” pe mâna meșteșugului orologer.

MoMA a avut ideea „democratizării” artei, ca produs greu tangibil publicului larg, și, prin colaborarea cu Swatch, a realizat un proiect conceptual, în care pictura și a 12-a Artă și-au dat mâna, prin crearea unor piese de orologerie cu inspirație din picturile celebre pe care le are în colecție.

Inițial proiectul s-a rezumat la 6 picturi, care „au produs” 6 ceasuri Swatch, accesibile din punct de vedere financiar, prin care aproape orice iubitor de frumos, putea să-și admire la încheietura mâinii, „propriul” van Gogh, Klimt, Rousseau, Mondrian sau Tadanori Yokoo (2 picturi).

Swatch-ul a deschis calea către conștientizarea în mentalul colectiv, că ceasurile nu sunt apanajul doar oamenilor cu bani, prejudecată des întâlnită la intelectuali de valoare și nu numai, ci obiecte ale „frumosului”, de care să se poată bucura cât mai mulți oameni și aprecia, precum picturile de valoare din colecțiile muzeelor, inaccesibile financiar pentru a ți le pune pe perete în propriul living, obiectele artei meșteșugului orologer, inaccesibile ca preț, dar valoroase din punct de vedere cultural precum tablourile celebre.

Adevărul este că expozițiile cu obiecte de artă ale meșteșugului orologer sunt rare, mai de grabă sub sigla Muzeelor aparținând brandurilor în general elvețiene, și de regulă în Elveția, dar după experimentul MoMA, alte  muzee au căpătat „curaj” și au purces la prezentarea unor colecții private, din păcate temporare, care au supus „ochilor” iubitorilor de frumos, piese care să încânte privitorul, precum un Veermer, Picasso sau Dali…

The Design Museum (Muzeul de Design) din Londra, este unul dintre acestea, de curând (2022) expunând colecția unui francez, Patrick Getreide, posesorul unei colecții fabuloase de „istorie” a artei orologere. Având în vedere valoarea colecției sale și numărul de piese incredibile pe care le deține, poate fi șocant, pentru cei care văd în ceasuri fie un instrument care arată doar ora, fie un obiect de lux de neatins, că piesa pe care o poartă în mod regulat costă 160 de euro: Bristol Clubmaster Chic Steel. Are estetică Panerai și vine într-o carcasă cu mecanism japonez de cuarț Miyota. De menționat că și-a început colecția cu un Cartier Tank, despre a cărui poveste am vorbit într-un articol trecut.

Și pentru că România nu este cu nimic nici odată mai prejos, în „orice”, o perioadă de aproximativ 2 ani (septembrie 2020-iulie 2022), Muzeul Recordurilor Românești, unic în lume și necunoscut de români–în nota specific locală de „apreciere” a valorilor proprii, a găzduit în cadrul Expoziției cu tema: „Arta Meșteșugului în Comunitățile Pastorale din Țara Lăpușului și Țara Cantoanelor (Elveția)” prin intermediul unor tablouri de artă fotografică din metacrilat-colaje, și nu numai, pe lângă exponate ale meșteșugului cioplitului în lemn, exponate ale artei meșteșugului orologer, în care, într-un colț, dar nu „la colț”, trona o reproducere după Noaptea Înstelată, sub semnătura Irimia M., pictor din Brăila sau Galați, găsit și cumpărat de pe „Net” (fiind de preferat unui poster chiar și de la MoMA ), cu un exemplar Swatch (original) din suita proiectului MoMA .

Și pentru a rămâne la români, unul dintre proiectele de advertising cele mai reușite privitor la Swatch, aparține aceluiași român care în 2018, la 20 de ani obținea la Berlin un RED DOT, echivalentul Oscar-urilor în Advertising.

Unii vor „să simtă” ca un adult    Alții și-ar fi dorit să nu fie (adult)

Cea mai mică mașină „purtabilă” a timpului

Cel mai simplu mod de „a comuta” înapoi între Sr. (Senior) și Jr. (Junior)

Ce este mai bine decât să știi cum să „spui” timpul?   Știind cum să-l întorci înapoi

(NOTA BENE – Jocul de cuvinte se pretează doar în engleză, dar sper că s-a înțeles mesajul!)

Pentru a ne reîntoarce la MoMA, români sunt și aici: Roxana Marcoci este custodele șef al departamentului Fotografie, iar Departamentul Film a achiziționat pentru arhiva sa, permițând publicului american să se bucure de realizări ale cinematografiei române, peliculele: Reconstituirea, a lui Lucian Pintilie, Nunta de Piatră- dublu mediu metraj, al lui Dan Pița și Mircea Veroiu, precum și uitatele scurt-metraje ale Elisabetei Bostan, Năică. (Știați…..? Până de curând nici eu!!!)

Prin toate cele de mai sus, MoMA, își onorează „declarația de misiune”: „-conectarea oamenilor din întreaga lume la arta timpului nostru, aspirația de a fi un catalizator pentru experimentare, învățare și creativitate, un loc de întâlnire pentru toți și o casă pentru artiști și ideile lor”.

Și pentru a termina cu ceea ce am început, cerând scuze pentru „divagațiile în divagație”, MoMA, sesizând aplombul căpătat în mentalul colectiv de proiectul cu Swatch, continuă seria și azi.

Printre mulți alții, cu: René Magritte, Le Fils de L’Homme (Fiul omului) (1964).

Sau Jean-Michel Basquiat, Hollywood Africans (1983).

Și pentru a încheia, să ne bucurăm de Noaptea Înstelată a lui van Gogh, la încheietura mâinii, a orișicui ar fi ea (dintre noi)!!!!

P.S. Încumetați-vă să intrați pe site-ul:

https://www.swatch.com/es-es/watches/art-watches/swatch-art-history.html     (Ctrl/click pe site)

Nu veți regreta. Măcar să vă clătiți ochii!

Preferabil de pe laptop!

SURSA:   A.V.H. Album The12th Art

                 Swatch watch styles | Swatch® Official site

                 MoMA : https://www.moma.org/

(va urma)