Țară strigă de ceva timp…. Arde, arde ne arde sufletul, ne arde graiul, ne arde pajiștea verde, ne arde buzunarul din cauza preturilor, ne ardeți pe un rug doar de voi știut, aleșii noștri nesatui.

Țară de jale acasă, țară de dor în depărtare, pe ei ii doare în cot. Pandemia le oferă unora mulți bani în buzunare. Pai ce la graniță a fost vreodată “normalitate”????

Buni zori… vă zic cu intarziere, acum am un pic de timp de citit și deja tensiunea mi-a crescut după ce am parcurs cu vederea postarea dumneavoastră. Eu am ales să vin acasă în vreme ce România nu mi-a dat carantină și am plecat din țară când Italia m-a primit fără carantină doar cu test de 42 de ore. Am speculat, am făcut slalom printre regulile impuse de cele două țări.

Vreau să vă zic, aici am prietene care nu au fost acasă să nu piardă locul de muncă și din cauza acestor restricții care când o țară le ridică, cealaltă le coboară… De când a început pandemia.

Călătoria în zilele de azi e cu adevărat o aventură și în toată aventura asta cei de la graniță care au o “portiță” pentru cei ce intră și ies își lărgesc buzunarele zi de zi.

Ce ministru? Ce reguli, ce competență într-un stat unde capii sunt interesați doar pentru ei. Sănătate tuturor, și celor de acasă și celor din depărtare. Pentru toți, viața doare!