
În loc de „Buni zori!”. Lupoaică flămândă
lupoaică flămândă – poezia mea
dă urlet de spaimă pentru vietățile calde
pentru colții ei
ascuțiți ca niște comete
nu există iertare,
pentru inima ei
care nu cunoaște starea de infarct a cuștii
nu există îngăduință,
pentru ochii ei
carea-au sărutat de multe ori moartea
decât îngerul vestitor
nu există priveliște a fricii,
pentru blana ei
strălucitoare ca a jaguarului stelar
nu există glonț
lupoaică flămândă poezia mea
dă urlet
din adânci văgăuni
mototolind pielea hăitașilor,
îndreptând spre cer cătarea fosforescentă
a țevilor aproape sinusoide
și făcând vânătorii
să-și sărute cocoșul armei
ca pe-o icoană
(Lucian Avramescu, din volumul „Bună seara, iubito”)