Laura Ștefan, pentru Europa Liberă: Statul a pierdut controlul asupra crimei organizate. Sunt zone în care puterea e în mâna clanurilor mafiote

Laura Ștefan este coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum. Are o experiență profesională de peste 10 ani în practicile publice și private. Activează și ca expert internațional pentru Comisia Europeană, UNDP, OECD și alte organizații internaționale în domeniile reformei juridice, anticorupției și spălării banilor.

Sunt zone în România în care ”puterea statală a fost mutată în mâna clanurilor de interlopi”, dar acest lucru nu ar fi fost posibil fără o ”complicitate” a instituțiilor statului, în principal poliția, spune Laura Ștefan în interviul pentru Europa liberă.

”Nu e vorba numai de o instituție, ci de un lanț întreg”, iar încrengăturile dintre politic, poliție, procurori și afaceriști cu trecut infracțional fac ca soluția pentru combaterea fenomenului crimei organizate să fie complicată.

Distribuie prietenilor

Laura Ștefan susține că problema e și în felul în care societatea priveste lucrurile. ”Dacă noi acceptăm că o fetiță de zece ani poate să provoace un bărbat sau că un minor de zece ani, fată, băiat, ce-o fi, poate să-și dea acordul la un act sexual, și asta spune un judecător, vă dați seama că problemele sunt în fibra națiunii, până la urmă, și nu folosesc cuvinte mari.”

”Intervenția trebuie să fie puternică și asumată politic”, dar e puțin probabilă în an electoral.

Laura Ștefan este coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum. Are o experiență profesională de peste 10 ani în practicile publice și private. Activează și ca expert internațional pentru Comisia Europeană, UNDP, OECD și alte organizații internaționale în domeniile reformei juridice, anticorupției și spălării banilor.

Europa liberă: Clanurile interlope au ajuns să-și facă de cap în ultimii ani, să-și împartă România în zone pe care, practic, le controlează. Care este explicația? E vorba de slăbiciuni legislative, de o slăbiciune a statului?

Laura Ștefan: ”Problemele nu vin din lege în acest moment, ci din capacitatea statului de a aplica legea care există și de a ține sub control un fenomen care în ultimii ani a luat proporții îngrijorătoare. De fapt, mie mi se pare că în România anumite zone au fost pierdute de stat și că puterea statală a fost mutată în mâna clanurilor de interlopi.”

Europa liberă: Dar e posibil acest lucru fără contribuia statului, a instituțiilor sale?

Laura Ștefan: ”Acest lucru nu se poate întâmpla fără o complicitate a instituțiilor statului, mă refer în primul rând la poliție, dar în mare măsură la justiție, în general. Nu cred că poți ajunge în topul crimei organizate în materia traficului de persoane fără ca statul să aibă o mare problemă și fără o interdependență între clanurile mafiote și structuri ale statului. Ce vedem acum sunt niște simptome ale unei boli mai vechi și mai grave… unii oameni beneficiază, nu-i așa, de protecție. Și asta s-a văzut în marile scandaluri, în cazul Caracal vă amintiți convorbirile care au ieșit în presă dintre diversi oameni de afaceri cu un trecut de infracționalitate și poliție. Problema este una de aplicare a legii, ceea ce o face și mai greu de rezolvat pentru că noi, în România, suntem maeștri în adoptat legi peste noapte, mai complicat este să le aplicăm tuturor, adică să nu mai existe oameni care sunt deasupra legii.”

Europa liberă: Aceste îngrengături între clanurile interlope și poliție se extind și la nivel politic? Este vorba și de protecții politice? Mă gândesc inclusiv ceea ce s-a întâmplat cu modificarea codurilor penale.

Laura Ștefan: ”Sigur că poate fi vorba și de o conexiune cu lumea politică. Când se discuta foarte aprins despre modificările la Codul penal și Codul de procedură penală, am spus că ele nu sunt făcute doar în interesul unor oameni politici care au probleme cu justiția ci și pentru a proteja interese mafiote mult mai mari, care țin de zona crimei organizate. Ca exemplu este modificarea care viza imposibilitatea folosirii imaginilor de la camerele de vederi de pe stradă, care aduceau statul în imposibilitatea de a mai combate infracționalitatea violentă. Din fericire, au fost declarate neconstituționale, dar a durat mult ca lumea politică să accepte această soluție și să decidă renunțarea la astfel de amendamente.”

Citeşte mai mult pe România.europaliberă.ro