Lucian Avramescu: Katia Nanu, China și farfuriile ei românești

 

Ieri, într-o zi nu din cele luminoase ale pasagerei mele ființe, curieratul cu automobilul, cel care a robotizat viața poștașilor, mi-a adus la poartă un colet cât un geamantan. Expeditor – Katia Nanu, Galați.

Scriitoarea mi-a mai trimis prin mail poze din China, unde ne-am nimerit în același grup ziaristic ce acompania gloria unui înalt politician român, plecat în vizită de lucru. Lucram și noi cu pixul și aparatul de pozat, ustensilă de care se folosea neîncetat gălățeanca.lucian avramescu in China foto Katia Nanu 1

Distribuie prietenilor

De curând, Katia Nanu a iscălit cea mai generoasă prefață a unei cărți care-mi aparține – ”Confesiunile unui mut care a vorbit cândva”. Am scris după apariția volumului (între timp s-a adunat un alt doilea pe care-l las spre tipărire posterității), că dacă, prin absurd, aș fi fost pus să aleg între un text scris de Călinescu și cel al Katiei, cert l-aș fi preferat pe al ei.

Împreună cu soțul Dan, familia Nanu îmi trimite o carte din suplimentul de tiraj al volumului meu antologic ”Bună seara, iubito”, Editura Eminescu,, găsită într-un anticariat, și șaisprezece farfurioare de lut, migălite cu har de olari români. O scrisoare explicativă îmi dezleagă misterul coletului. Tatăl soțului, socrul Katiei, făcuse o pasiune din a colecționa din locurile vizitate farfurioare suvenir. Așa s-au adunat multe. Familia de la Dunăre, sperând să-mi lumineze o zi, a făcut pe din două colecția, jumătate trimițând-o Muzeului Pietrei.

Trăim într-o lume frumoasă, chiar dacă un virus, cu multe capete de viperă, a subțiat și continuă să subțieze planeta oamenilor, cu niște milioane care mai puteau lungi timpul până la intrarea în grevă a plămânilor. E frumoasă fiindcă așa a lăsat-o Dumnezeu, numai că omul a mai ciobit-o pe alocuri.

Buni zori, prieteni. Afară plouă și burlanele fac să miaune pisica udă a acoperișurilor.

P.S.
Am primit variante de copertă pentru romanul ”La început a fost duminică”,  al  Giorgianei Radu-Avramescu, din care ați citit câte ceva. În circa zece zile începe să iasă de la tiparniță. Coperta, imaginată de Claudiu Voicu, același grafician care a dat chip și ultimelor mele cinci cărți, vă va fi, în curând, arătată de AMPress. Eu am lăcrimat la niște pagini unde mi s-a părut a recunoaște personaje din viața reală.

Cu drag, de sub ploi care ne cercetează căciulile de piatră ale acoperișurilor.

Foto: Katia Nanu, Beijing