Continentul african se confruntă cu cea mai gravă epidemie de holeră din ultimii 25 de ani, iar oficialii din domeniul sănătății raportează că Angola și Burundi înregistrează noi creșteri ale numărului de cazuri, ceea ce indică o transmitere activă a bolii.

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Africa (Africa CDC), agenția de sănătate publică a Uniunii Africane, a anunțat joi că a înregistrat aproximativ 300.000 de cazuri confirmate și suspecte de holeră în 2025. De asemenea, au fost raportate peste 7.000 de decese.

Cifrele reprezintă o creștere de peste 30% față de numărul total de cazuri înregistrate anul trecut, care a fost de 254.075.

„Holera este în continuare o problemă majoră”, a declarat directorul general al Africa CDC, Jean Kaseya, într-o conferință de presă joi. „Este ca și cum în fiecare an avem din ce în ce mai multe cazuri.”

Kaseya a informat jurnaliștii că două țări în special au înregistrat creșteri, sugerând o transmitere activă a infecției: Angola și Burundi. În Angola, au fost raportate cel puțin 33.563 de cazuri de holeră în 2025, care au dus la 866 de decese, în timp ce Burundi a înregistrat cel puțin 2.380 de cazuri și 10 decese.

Holera este o boală bacteriană care se răspândește de obicei prin consumul de apă contaminată sau prin contactul cu aceasta prin răni deschise. În unele cazuri, infecția poate apărea și prin consumul de crustacee crude. Boala nu se transmite prin contact direct de la o persoană la alta.

Afecțiunea provoacă diaree severă și deshidratare. Dacă este lăsată netratată, holera poate fi fatală în câteva ore, chiar și pentru persoanele anterior sănătoase.

Africa CDC a atribuit creșterea numărului de cazuri accesului precar la apă potabilă și conflictelor de pe continent. „După cum știm, fără apă, nu putem controla cu adevărat epidemia”, a spus Kaseya joi.

Chiar și în țările unde s-a observat o ușoară scădere a cazurilor, Kaseya a încurajat oficialii din sănătate să abordeze cauzele fundamentale, precum supraaglomerarea și igiena precară din taberele de refugiați. „Insecuritatea, strămutarea populațiilor noastre – toate acestea nu ajută, pe lângă lipsa produselor de igienă și a apei potabile”, a adăugat el.

Până în luna august, cel puțin 40 de persoane au murit de holeră în regiunea Darfur din Sudan, taberele de refugiați locale fiind afectate în mod special. Organizația medicală Medici Fără Frontiere (MSF) a descris situația drept cea mai gravă epidemie din țară din ultimii ani.

„Pe lângă un război total, oamenii din Sudan se confruntă acum cu cea mai gravă epidemie de holeră pe care a văzut-o țara în ultimii ani”, a transmis MSF într-o declarație din august, citată de agenția de presă AFP. „Numai în regiunea Darfur, echipele MSF au tratat peste 2.300 de pacienți și au înregistrat 40 de decese în ultima săptămână.”

Conform datelor Africa CDC, Sudanul a înregistrat în total cel puțin 71.728 de cazuri de holeră în 2025, soldate cu 2.012 decese.

Războiul din Sudan a deteriorat sau distrus o mare parte din infrastructura civilă a țării, inclusiv sistemele de canalizare și de tratare a apei, transformând multe zone, inclusiv capitala Khartoum, în câmpuri de luptă.

Holera nu este o noutate în Sudan. În 2017, o epidemie anterioară a ucis cel puțin 700 de persoane și a infectat aproximativ 22.000 în mai puțin de două luni. În cazul epidemiei actuale, oficialii speculează că sursele de apă au fost contaminate cu holeră din cauza amestecului apelor provenite din inundații cu cele uzate.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]