Neologisme recente in dictionarul limbii romane

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca fenomenul globalizarii a cuprins toate popoarele de ani buni. Unul dintre efectele sale este acela al imbogatirii limbilor cu termeni specializati care sunt utilizati la scara larga si intelesi la fel in toate zonele de pe glob. Acest lucru se poate observa in dictionarul roman online, in care exista termeni preluati din diferite domenii: stiintific, artistic sau tehnic.

Dintotdeauna, limba romana a fost deschisa diverselor influente. Pentru ca au imbratisat noutatile din domeniul tehnic, financiar, social, cultural sau stiintific, romanii au adoptat si adaptat diverse notiuni care nu aveau corespondent in limba, contribuind astfel la imbogatirea acesteia. Cele mai multe astfel de imprumuturi provin, cum era de asteptat, din limba engleza, dar o mare influenta o are si limba franceza, in special in sectoarele culturale si sociale, dupa cum poate fi observat intr-un dex online de definitii.

Unele dintre cuvintele nou intrate in limba isi vor dovedi in timp utilitatea si se vor aseza in matca lor, in timp ce multe altele (asa zisele barbarisme) vor disparea din cauza ca au fost introduse fortat, fara a avea vreun motiv intemeiat, ci poate doar de „amorul artei”. Acestea vor avea probabil acelasi destin ca mai vechile si mai cunoscutele frantuzisme ce au circulat intens in secolul al XX-lea, dar au disparut cu desavarsire din vocabularul actual al romanilor.

Neologisme nu sunt considerate numai imprumuturile care au intrat in limba romana incepand cu sfarsitul secolului al XVIII-lea, ci si noile creatii lexicale apartinand registrelor familiar, argotic si figurat.

Categorii ale elementelor lexicale recente

  1. Imprumuturile de cuvinte noi – de regula, engleza si franceza:
  1. adaptate, pe moment doar partial, la sistemul fonetic si morfologic al limbii romane si au de obicei forme flexionare specific romanesti: accesoriza, acrosaj (publicitar), audit, bax, bip, blog, bodyguard, branding, briefing, bug, cart, catering, clona, computer, comunitar, concurential, consumism, criza, cybercultura, deadline, dealer, leasing, mop, multimedia, racket, respondent, ringtone, scoring, scroll, shooting, socializare, supermarket, suspans, talk-show, teleconferinta, teleshopping, thriller, topic, top-model, trend, troler, updata, update, xerox, zoom etc.
  2. neadaptate si sunt utilizate ca atare: adserving, after-shave, al dente, all inclusive, anti-aging, banking, beauty center, burnout, checkout, cloning, networking, pole-position, pop-corn, real-time, roaming, scoring, shopping, sign-in, tagliatelle, tiramisu, undo etc. Un alt exemplu din aceasta categorie poate fi si cuvantul site.

Desi pentru unii poate parea greu de crezut, aceste barbarisme se folosesc destul de des in limbajul actual, atat pe internet, cat si in viata de zi cu zi. Ca exemplu, in online, „advertising” are peste 3.700.000 de utilizari, „tips” a fost folosit de 980.000 de ori, „downloada” are peste 560.000 de ori, iar challenge 530.000.
Utilizarea excesiva a acestor cuvinte obliga lexicograful sa le descrie si sa le defineasca, sa prezinte modele de utilizare in diverse contexte, sa le precizeze domeniile de utilizare, dar si etimologia.

2. Traducerea unor termeni sau sintagme de regula din engleza sau franceza

Prin acestea se adauga sensuri si chiar constructii noi in structura pe care o au unele cuvinte vechi, indiferent ca sunt neologice sau sunt mostenite. Cateva exemple includ:

  1. A) descarca (in engl. „download”), pagina (in engl. „page”), retea (in fr. „réseau” si in engl. „network”);
  2. B) aer conditionat (in engl. „air conditioning” sau „air conditioner” si in fr. „air conditionné”), baza de date (in engl. „database” si in fr. „base de données”), nume de cod (in engl. „code name”), storcator de fructe (in engl. „juice maker”).

3. Creatii lexicale interne

Creatiile lexicale interne provin din cuvinte vechi romanesti sau din neologismele recente, nu neaparat din limbile occidentale. Iata cateva exemple: aplaudac, blogar, capsunar, a chatui, piarist, traseist si traseism, zvonac.

Alta categorie a creatiilor lexicale interne o reprezinta evolutiile semantice create recent, in special prin procedee stilistice care nu au corespondent in alte limbi straine, dar cu asemanari de generare. Ele imbogatesc sensurile unor cuvinte vechi. Exemple: cheie: cuvant-cheie, moment-cheie; capcana: colet-capcana, masina-capcana, valiza-capcana. Tot in aceasta categorie mai pot fi incluse si locutiunile „a fi pe sticla” sau „a fi paralel cu”.

Limba romana se foloseste si de multe abrevieri, care sunt foarte utilizate. In general, acestea sunt din domeniul tehnologiei (CD, CD-R, CD-ROM, DVD, RAM, SMS, RSS), electronicelor (LCD), bancar (ROBOR), financiar (TVA), automobilistic (ATV, SUV), medical (RMN, INR, EKG).

Unele dintre acestea sunt imprumutate cu totul din surse diferite (SMS, CD, DVD, WWW) in timp ce altele sunt creatii proprii, cum ar fi denumirea unor institutii: CSM, SPP, CAS, CSAT, OSIM, SMURD.

Constructiile abreviale care au patruns astfel in limba nu au mai suferit alte modificari, fiind acceptate si folosite ca atare: SMS, DJ, VJ, CEO, CFO.

Abrevierile cunoscute si in forma lor neabreviata sunt consemnate in articole avand mentiunea (abrev.). Exemple: compact disc (abrev. CD), nickname (abrev. Nick)

Ca o concluzie care se impune, potrivit DexOnline.net, procesul de integrare a cuvintelor straine de origine anglo-americana in limba romana nu se aseamana cu cel prin care au trecut neologismele franceze, latine, grecesti sau germane ce au patruns la sfarsitul secolului al XVIII-lea, inceputul secolului al XIX-lea si au condus la formarea in mare parte a lexicului limbii romane literare moderne. In acel moment, neologismele au produs, pe langa o imbogatire lexicala si semantica, un nou sistem lingvistic de adaptare a cuvintelor straine in limba romana, sistem care se afla si la baza imprumuturilor din ultimele decenii.

Specialistii preconizeaza ca multe cuvinte care se preiau astazi din limbile straine, cu care romanii intra des in contact si le folosesc frecvent, vor capata cu timpul forme specifice si isi vor gasi astfel locul in vocabularul limbii romane. In schimb, vor fi si unele cuvinte care vor fi abandonate sau uitate pentru ca isi vor dovedi in timp superficialitatea sau ineficienta. Din aceasta categorie, vor avea sansa de a ramane in atentia vorbitorilor doar acele cuvinte care vor imbraca alte forme, mult mai potrivite pentru limba romana.