Elementul fundamental pentru orice sistem de incalzire, fie ca este instalat intr-o casa sau intr-o fabrica, este cosul de fum si nu arzatorul, asa cum avem tendinta de a crede in mod eronat. Acest lucru se datoreaza faptului ca s-a facut proiectarea, constructia si intretinerea corecte ale cosului de fum pentru a asigura performanta maxima a sistemului. A avea o soba ultimul model este o fita, dar conectarea acesteia la un cos de fum prost este o risipa de bani si este, de asemenea, un risc foarte mare de siguranta. Soba nu este un element autonom: fara un cos bun, aceasta nu va functiona la maxim.
O alta problema este si degajarea fumului din soba! Aceasta este o problema delicata si trebuie rezolvata intr-o maniera adecvata din punct de vedere tehnic. Prin urmare, inainte de a cumpara o soba noua, trebuie intotdeauna sa verificati mai intai tipul si starea cosului de fum (daca este deja prezent) sau sa verificati posibilitatea de a construi unul nou.
Va trebui sa urmariti construirea unui sistem de calitate daca nu doriti sa suferiti nicio daune sau riscuri pentru sanatate: intelegerea utilizarii unui cos de fum va va ajuta sa intelegeti si importanta acestuia. Un cos de fum indeplineste doua functii: prima este de a evacua fumul de ardere, iar a doua este de a construi motorul cu ardere.
Aerul nu intra independent in soba si din acest motiv cosul are sarcina de a impinge aerul in camera de ardere body of smoke. Pentru ca aceasta ardere sa aiba loc, sunt necesari trei factori: combustibilul, temperatura ridicata si aerul de ardere. Combustibilul este evident: lemne in acest caz. Temperatura ridicata este asigurata de inchiderea arderii in camera de foc.
Al treilea element este aerul care actioneaza ca un oxidant. Pentru a indeplini aceasta sarcina, cosul de fum nu foloseste decat caracteristicile arderii in sine: fumul si temperatura ridicata.
Lipsa de intretinere a cosurilor de fum este una dintre principalele cauze ale unui incendiu. In timpul operatiunilor de stingere, se trezeste adesea in prezenta conductelor foarte murdare, cu sectiunea obstructionata de depuneri de ardere. De regula, toate semineele cu ardere solida (sobe pe lemne etc.) trebuie curatate cel putin o data pe an de catre personal specializat, indepartand tot materialul depus in interiorul cosului. Sobele cu ardere cu gaz sau lichid, pe de alta parte, necesita mai putina intretinere.
Cand semineul este aprins, daca exista o flacara mai mare decat de obicei sau in caz de scantei de aspirare a vantului uscat si rece, stratul de funingine depus pe suprafata interioara se poate aprinde. Funinginea este un combustibil excelent si, datorita fluxului mare de aer, are loc o ardere violenta care produce rapid multa caldura. De obicei, aceasta ardere este de scurta durata (15 – 20 de minute) si produce, de asemenea, mult zgomot si vibratii. Caldura produsa (poate ajunge chiar si la 800 – 1.000°C) incalzeste suprafata interioara si poate provoca fisuri in peretii cosului de ardere si in peretii vecini cu pericolul extinderii focului la mobilierul si grinzile tavanelor sau acoperis. In exterior, scanteile care ies din cos pot cadea pe materiale combustibile si pot declansa incendii in afara locuintei sau in cladiri sau constructii adiacente. De asemenea, pot cadea in jgheab (unde pot fi frunze uscate, spini etc.) si declanseaza o ardere in cavitatea acoperisului.
Un alt factor de pericol este inadecvarea tehnica a semineelor. De fapt, in mai multe cazuri, se gaseste un sistem de constructie cu izolatie inexacta. Din acest motiv, incendiile cosurilor deterioreaza din ce in ce mai frecvent acoperisurile, creand pagube considerabile. Acest fenomen, in mod paradoxal, afecteaza in principal casele care tocmai au fost construite sau renovate.
Problema nu este teava de otel sau prevederile noilor reglementari, ci sistemul de izolatie al cosului de fum care nu este adecvat: nu intamplator focul nu se mai limiteaza doar la cos, cum s-a intamplat candva, ci in general. Devine si foc de acoperis, intrucat, daca cosul nu este bine izolat, focul reuseste sa patrunda in golul dintre tigle si tavan.
Se intampla adesea ca cosurile care au fost incendiate sa fie de sectiune insuficienta, construite cu materiale improprii sa reziste la temperaturi ridicate sau refacute de mai multe ori in cursul renovarilor. Uneori sunt obstructionate de obiecte straine sau au curbe si tendinte care ingreuneaza evacuarea fumului, favorizand astfel depunerea de funingine.
O greseala foarte frecventa este realizarea tevilor de fum din otel inoxidabil fara izolatie adecvata fara a respecta distantele minime fata de elementele combustibile din fabrica (lemn, izolatie sintetica etc.).
Caracteristica de rezistenta la focul de funingine si protectia materialelor combustibile amplasate in apropierea cosului de fum sunt, asadar, cerintele fundamentale pentru prevenirea incendiului a acoperisului. Erorile de executie a semineului care pot provoca un incendiu sunt:
-cos cu clasa de temperatura mai mica decat temperatura nominala reala a fumului (de ex. cos cu T 160, potrivit pentru cazane pe gaz, folosit in schimb pentru sobe pe lemne, cu temperatura a fumului mult mai mare);
-cos de fum cu prezenta materialelor combustibile (grinzi de lemn, scanduri, covoare etc.) la o distanta mai mica decat cea ceruta (ex. grinda amplasata la 10 mm, cand asa-numitul „cod cos” cere o distanta minima de 50 mm) ;
-cosul de fum care nu este „numit” pentru focul de funingine, adica nu a fost testat pentru acest eveniment si este folosit in schimb pentru combustibil solid;
-cosul de fum nu este asamblat corect, si deci cu posibile puncte fierbinti (temperatura exterioara a suprafetei mai mare decat cea determinata la diferitele incercari).
Site-ul maxstil-cosuridefum.ro ofera cosuri de fum la preturi foarte bune, realizate pentru a rezista cat mai mult timp!
