Patriarhia Română a comunicat măsurile canonice aplicabile clericilor care comit fapte de corupţie
Patriarhia Română a comunicat măsurile canonice aplicabile clericilor care fac fapte de corupţie. Totodată, Patriarhia aduce lămuriri şi asupra modului în care se pot face sau primi donaţii. Asta pentru a înlătura suspiciunile că sub aceste acte de caritate s-ar putea afla şi fapte nu tocmai ortodoxe.
Corupţia în Biserică a fost consemnată prima dată în cazul lui Simon Magul care a vrut să cumpere harul preoției cu bani. Reprezentanţii Patriarhiei sunt fermi si precizează că orice episcop, preot sau diacon care ar dobândi această demnitate prin bani, să se caterisească el și acela care l-a hirotonit, și să fie scos cu desăvârșire și de la comuniune, precum Simon Magul de către Petru.
Corupţia, simonia în limbajul bisericesc, se sancţionează, potrivit Patriarhiei, în cazul clericilor cu destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, în funcţie de gravitatea faptei, în cazul mirenilor prin interzicerea desfăşurării unei activităţi în cadrul Bisericii, iar în cazul monahilor, cu excluderea din monahism şi interdicţia de a purta haina monahală.
Potrivit stiri.tvr.ro, reprezentanţii Sinodului precizează şi modul în care se pot face donaţii, în Biserica Ortodoxă Română.
Acestea trebuie să fie înregistrate de responsabilul unității de cult care le acceptă și, apoi, să fie justificate, cu menţiunea că donatorul nu are niciun drept asupra unității de cult căreia îi oferă o donație. Totodată, o hotărâre a Sfântului Sinod spune că „din momentul intrării în monahism sau în arhierie, monahii și ierarhii nu mai pot primi donații în nume personal, ci doar pentru mănăstirea sau eparhia în care își desfășoară activitatea”.
Precizările Sfântului Sinod vin la scurt timp după ce în spaţiul public au ieşit la iveală posibile fapte de corupţie a unor clerici.