Răspuns unui domn polemic

Lucian Avramescu 1 1

Cineva îmi atrage atenția că n-am abordat niște subiecte de importanță națională la zi. O face apăsat și revine. Trei femei i-au încălecat nemeritat mintea pe care o bănuiesc prizonieră unor insulte și obsesivă. Toate trei funcționează cu porecle.El însuși stă, din prudențe explicabile, pe care le recunoaște, sub pseudonime inspirate sau caraghioase. În rest, omul, pe care-l suspectez că și-a construit un personaj monstruos, în pielea căruia se străduiește să încapă, e sprinten intelectual, cu lecturi cursive și o limbă pe care o pocește uneori intenționat, dovedind că e stăpânul ei. Sculându-mă relaxat în dimineața asta de Rusalii, în care cică e bine să nu muncești (munca mea e scrisul mai ales, iar unii, pe care-i știu, chiar mulți, sunt născuți de Rusalii și mor de Rusalii, nefăcând toată viața nimic) am dat peste un text al domnului polemic de mai sus în care mă ia din nou la refec pe temele știute. Că n-am înjurat-o pe Koveși (am făcut-o ani în șir), că n-o calc în picioare pe Gorghiu și că, în general, temele mele, care lunecă și spre peisaje sau întâmplări sătești, nu-s și temele lui. Nu critic femei lehuze, nici dacă prin absurd s-ar fi chemat Udrea (la aceea nu a fost cazul unei lactații), fiindcă nu vreau să otrăvesc laptele celor mici. Unul e însă nou.Iată un personaj, insignifiant după opinia mea, dar care are calitatea de a împrospăta o galerie. Un liberal, zice domnul polemic, a bătut o femeie la Bistrița fiindcă se mișca alene pe trecerea de pietoni și-l încurca. Am încercat să caut detalii despre incident și le-am găsit. N-am notat cum îl cheamă pe agresorul care, înțeleg de la scriitorul de mai sus, a bătut-o pe femeie nu că e mârlan și agresiv și bou care nu-și controlează nervii, ci pentru că e liberal. De-al meu! De ce de-al meu nu știu, fiindcă din 89 am jurat să nu mai intru în vreun partid și așa a fost! Cazul n-a fost atins nici de colegii mei din AMPress, zice domnul polemic,ceea ce ar indica o tăinuire a făptuitorului, pusă la cale de mine, prin interdicția de a scrie despre respectivul mârlan! Hăi, măi, nea ( m-am angajat să nu te numesc și divulg), că măcăne! Să-ți povestesc, doar matale, o întâmplare petrecută acum 4-5 zile în București și pe care n-am scris-o cu toate că merita,mai ales că personajul care era s-o încaseze, dar a scăpat inexplicabil, eram eu. Încercam, din Magheru, să aflu un loc de parcare pentru mașina în care mă găseam, ceea ce în acea zonă e aproape imposibil. Înaintea Galariilor ”Orizont”, nu mai știu dacă tot așa se cheamă și acum, am semnalizat dreapta, m-am înscris cum trebuie și când s-a făcut verde am cotit-o, tot la dreapta, pe ulița asfaltată dintre două șiruri de mașini suite pe trotuar, sau vârâte în niște alveole. În spatele meu a făcut aceeași manevră o limunzină neagră care mă agita cu farurile să fac ceva. Ce? În cei zece metri de la colț am găsit lozul norocos, o gaură între două automobile și m-am vârăt acolo dintr-o mișcare. Cel din spate a coborât furios, cu o bâtă în dreapta, și din trei salturi, congestionat ca un diavol insultat, a fost la ușa sub care mă găseam. Bâta, suită deasupra capului, avea traiectoria scăfărliei mele. Am crezut că, neputându-mă executa direct, fărâmă întâi caroseria. Atunci s-a petrecut ceva inexplicabil. Tipul și-a dezarticulat brusc mutra războinică, pleoștind-o, a băgat bâta la subsuaoară, cum își vâră câinii coada între picioare, și s-a suit în mașina luxoasă în spatele căreia erau deja în așteptare alte trei limuzine. De ce nu m-a pisat, fiindcă nu aveam la mine nici-un mijloc de apărare, ce i-a curmat așa brust elanul bezmetic și, înainte de asta, ce-l transformase, din făptuirile mele, într-o fiară? L-a înduioșat părul meu care s-a mai schimbat la culoare, i-a amintit ceva sau de cineva mutra mea și l-a apucat candoarea? A demarat și a intrat în fața unei sucursale de bancă, 50 de metri mai în față, iar de acolo, din trei pași a fost înuntru. Mă grăbeam la rându-mi fiindcă tentația era să merg înăuntru și să aflu dacă personajul e șef de sucursală bancară sau șoferul ăluia? Intenționa, fiindcă pe ăia zece metri am mers mai domol, ceea ce nu mi-e în fire, ginind un loc de parcare, să mă sancționeze cu ciomagul. Mă gândesc acum, pe logica domnului care-mi scrie, dacă nu era cumva liberal respectivul monstru? Dar dacă, doamne ferește, s-ar fi nimerit pesedist, fiindcă sunt și din ăștia câtă frunză și iarbă iar domnul polemic e pesedist până-n rărunchi? Mă bătea cu o bâtă de partid, sau cu una care decurgea din plămada lui de neam prost agresiv și din îngâmfarea de a avea o mașină luxoasă?

De ce n-am remarcat întâmplarea de la Bistrița? Fiindcă ea e peste tot, e loc comun, iar în lumea cu putere politică și a banului, ceea ce-i tot una, domină acest comportament de hiene agresive care cred că-s stăpânii străzii, stăpânii lumii, stăpânii a tot și toate. Că te bat ei, ca imbecilul de la Bistrița, sau șoferii lor, nu mai contează. Puterea analfabeților ajunși trebuie să se exprime. Adesea astfel.

Parteneri