România ratează în acest an prestigiosul top Shanghai, clasamentul primelor o mie de universități din lume. Nicio instituție de învățământ superior de la noi nu se regăsește acolo. Universităţile din România au, printre altele, probleme cu finanţarea şi cu performanţele programelor de cercetare. Pentru al 21-lea an, Universitatea americană Harvard conduce acest clasament.

Potrivit stiri.tvr.ro, este pentru prima dată din 2017 când nicio universitate din România nu intră în Academic Ranking of World Universities – top 1.000, instituții de învățământ superior din întreaga lume.

În ultimii șase ani, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca a fost prezentă continuu în aşa-numitul Top Shanghai.

DANIEL DAVID, rectorul Univesității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca: „Spuneam în 2020, când lumea era liniștită, că România este reprezentată prin UBB, spuneam atenție, nu știu cât timp UBB în aceste condiții va putea rămâne în acest ranking. Avem nevoie de câteva schimbări majore. Prima schimbare se referea la nevoia de concentrare academică, adică diverse institute ar trebui să fie integrate în universitate. Doi, universitățile comprehensive din România au nevoie de componenta biomedicală. În zona biomedicală se publică, se citează cel mai mult. Trei, spuneam că avem nevoie de programe de excelență”.

În 2018 și 2019, când clasamentul Shanghai a fost extins la 1.000 de universități din întreaga lume, și Universitatea din București a reușit să intre în top.

Anul acesta, pe prima poziție a topului rămâne universitatea americană Harvard, pentru al 21-lea an. Este urmată de Universitatile Stanford şi MIT.

15 din primele 20 universități sunt americane, iar următoarele cinci, europene: 3 din Marea Britanie, 1 din Franța și 1 din Elveția.

Dintre țările situate aproape de noi, Polonia are nouă universități în top 1000, Cehia are șase, iar Ungaria patru.

Prof. univ. dr. MIRCEA DUMITRU, vicepreședinte al Academiei Române, fost ministru al Educației: „Ne lipsesc aceste structuri care să fie la un loc universități și pe profil, și pe profil umanist și social politic, dar în același timp și medical și ingineresc, ceea ce în Statele Unite sau în universitățile mari din Asia și unele din Europa există. Acelea sunt realmente universități comprehensive. Și apoi e vorba de finanțare și, nu în ultimul rând, calitatea cercetărilor pentru că și din România foarte mulți cercetători buni au plecat în străinătate”.

Criteriile folosite în clasamentul Shanghai sunt calitatea educației, calitatea personalului academic și activitatea de cercetare.

Clasamentul Shanghai apare neîntrerupt din anul 2003.