Violeta Stoica: NETOŢI, GHIOLDUM, PĂROASA SAU MÂRLOGEA – NUME DE AZI SAU PIERDUTE ÎN NEGURA TIMPULUI?

 

Orașul prahovean Băicoi este renumit în toată România drept una dintre localitățile cu denumiri… aparte. Așa cum în întreaga țară sunt localități care și-au menținut numele istorice sau, dimpotrivă, denumirile din străbuni au fost schimbate pentru că au displăcut unor persoane importante pe vremea comuniștilor… De unde se trag anumite nume de sate, de comune sau de orașe?
Dicționarul istoric al județului Prahova, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Ploiești – Mileniul III, în urma cercetărilor amănunțite făcute de profesorul Mihai Apostol, adună laolaltă povești știute sau neștiute legate de etimologia numelor tuturor localităților prahovene, actuale sau dispărute în negura timpului.
Nevesteasca, Netoți, Odor, Mârlogea, Ghioldum sau Păroasa sunt doar câteva dintre denumirile de azi sau de ieri ale așezărilor de pe meleaguri prahovene, fiecare dintre acestea și multe altele având rezonanță în istoria locurilor. Mai mult decât atât, numele unor localități rezolvă “misterele”… inundațiilor din zilele noastre.

De unde vine numele localității în care trăim? Cum se traduce denumirea locurilor în care muncim și/sau ne distrăm și ne creștem copiii? Unele răspunsuri sunt amuzante, altele ne duc în negura timpului, câteva ascund explicații la care nici măcar nu ne-am fi gândit vreodată!

Distribuie prietenilor

Deși atunci când vorbim despre denumiri care atrag atenția ne gândim inevitabil și deseori la orașul Băicoi, potrivit sursei care a stat la baza alcătuirii acestui articol – Dicționarul istoric al județului Prahova, de Mihai Apostol – această denumire pare a fi una destul de “normală”, respectiv ar deriva de la numele Baicu, foarte des întâlnit în zona respectivă.
Mai interesantă pare a fi proveniența numelui orașului Azuga, acesta putând să vină de la latinescul “ad juga”, ce înseamnă lângă jugul muntelui – una dintre variantele expuse în volumul la care am făcut referire. Pe de altă parte, însă, conform aceleiași surse, există la bază și legenda conform căreia fata unui voievod, Azughia, s-a îndrăgostit de un căpitan (Retivoiu) care moare în luptă, în zona respectivă. Găsind trupul iubitului ei decedat, Azughia – îndurerată – amețește și cade în valea care îi va purta numele – Valea Azugii.

Numele orașului Comarnic își are originea în îndeletnicirea oamenilor locului – oieritul, putând proveni din bulcărescul “komarnik” – coliba ciobanului, dar și de la vechiul cuvânt românesc “comarnic”, însemnând cerdac sau foișor.
Dacă tot suntem, imaginar, pe Valea Prahovei, avem și orașul Sinaia, a cărui denumire s-ar trage de la muntele Sinai, acolo unde a fost Mihai Cantacuzino înainte de a începe construirea mănăstirii Sinaia.
Mizilul ar fi fost botezat plecând de la un substantiv turcesc – “menzil” – care însemna un fel de serviciu poștal, dar care, în timp, și-a pierdut litera “n”.

Denumirea Baba Ana, localitatea aflată la sud de Mizil, își are originea în numele unei cârciumărese bătrâne de prin partea locului, în timp ce Bărcăneștiul – comuna de lângă Ploiești afectată tot mai des de inundații, la fiecare ploaie mai serioasă – își trage numele chiar de la Bărcă, însemnând mlăștinos, baltă!

O denumire mai puțin obișnuită are și satul Nevesteasca, din Podenii Noi, care vine de la vechiul cuvânt slav – nevesta, însemnând “mireasă”, arătându-se chiar și varianta care spune că “nevastă” ar fi fost moștenit chiar de la daci…
Un nume ieșit din comun este al satului Ghioldum, din comuna Mănești, despre a cărui origine se presupune că ar veni din regionalismul moldovean “ghioldum”, care ar însemna ghiont, dându-i-se o rezonanță turcească.
Una dintre denumirile cu un iz aparte este… Mârlogea, sat component al comunei Apostolache. Potrivit autorului dicționarului menționat, Mârlogea vrea să semnifice “ocupația locuitorilor de crescători de oi, ciobani, de la verbul <<a mârli>> = a se împreuna, vorbind despre berbeci”!

Multe dintre denumirile vechi ale unor localități sau ale unor sate ori cătune s-au pierdut în timp, nemaifiind folosite în prezent. Este cazul localității Netoți, care acum se numește Dumbrava, comună care pe vremuri avea în componență și satul Odor (și acesta nefolosit în prezent).
Pierdută în timp a fost și denumirea actualului sat al comunei Poiana Câmpina, Răgman, care se numea odinioară Vrăjitoarea, probabil după zona în care locuise o femeie – ghicitoare, la care apelau oamenii locului pentru descântece și altele asemenea…

Pe la jumătatea secolului al 17-lea, în zona Măgurenilor, exista o localitate care purta un nume despre care prea puțini mai știu – Păroasa – care, potrivit sursei noastre, ar proveni de la un grup de vreo 30 de familii de romi rudari, aduși aici de prin zona Buzăului.Exemplele pot continua, însă la fiecare pas, în majoritatea localităților prahovene, există câte un loc, există câte o vorbă despre ale căror origini nu se știe mai nimic, dar despre care am putea să ne documentăm. Spre știință și, uneori, spre aducere-aminte…

Citește mai mult în Ziarul Prahova.ro