Curtea Constituţională a României a respins marţi sesizarea de neconstituţionalitate formulată de fostul preşedinte Klaus Iohannis împotriva legii care permite statului să transfere gratuit peste 500 de hectare de teren Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara. Decizia, luată cu majoritate de 6 la 3, confirmă astfel cedarea terenurilor, după ce CCR a amânat pronunţarea asupra acestui caz timp de un an şi jumătate, în ciuda precedentelor sale, în care legi similare au fost declarate neconstituţionale.

Detalii ale deciziei şi contextul sesizării

Legea în discuţie a fost iniţiată de senatorul PNL Sorin Cîmpeanu, rector al unei universităţi din Bucureşti, împreună cu parlamentari din PSD, PNL, USR şi AUR. Aceasta prevede transmiterea către Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Regele Mihai I” din Timişoara a 35 de terenuri, cu o suprafaţă totală de 501 hectare, plus alte două terenuri de 44 de hectare, toate aflate în domeniul privat al statului.

Fostul preşedinte Klaus Iohannis a atacat legea încă din 10 ianuarie 2024, invocând încălcarea mai multor norme şi principii constituţionale. El a susţinut că modul de adoptare şi conţinutul normativ al legii contravin principiilor separaţiei puterilor în stat, egalităţii în faţa legii şi regimului proprietăţii publice, arătând că transferul proprietăţii ar trebui să se facă prin hotărâre a Guvernului, conform Codului administrativ.

Argumentele Curţii Constituţionale

În motivarea deciziei, CCR a precizat că bunurile imobile vizate nu fac parte exclusiv din proprietatea publică, aşa cum este definită prin articolul 136 alineatul (3) din Constituţie. Curtea a subliniat că, deşi în jurisprudenţa anterioară a stabilit că transferul interdomenial al unor astfel de bunuri trebuie făcut prin acte de reglementare secundară (hotărâri ale Guvernului), în acest caz legea adoptată valorifică dispoziţii legale care configurează regimul proprietăţii publice pentru bunurile aflate în administrarea instituţiilor de învăţământ superior de stat din domeniul agricol.

CCR a mai arătat că această reglementare răspunde obligaţiei constituţionale a statului de a stimula cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, protecţia mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic, prin susţinerea activităţii de utilitate publică în domeniul agricol.

Obiecţiile formulate de Klaus Iohannis

Preşedintele Iohannis a criticat legea pentru că obiectivul pentru care sunt cedate terenurile este formulat „într-un mod imprecis şi neclar”. El a atras atenţia că Parlamentul avea obligaţia să reglementeze criterii clare şi să ofere garanţii suficiente privind rezultatele urmărite, mai ales în condiţiile în care universitatea nu oferă nicio contraprestaţie pentru terenurile primite.

În opinia fostului şef al statului, reducerea patrimoniului public cu aproximativ 550 de hectare ar fi trebuit să fie justificată printr-un obiectiv „general şi lipsit de garanţii necesare şi suficiente pentru protecţia adecvată a proprietăţii publice şi private a statului”, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

În concluzie, Klaus Iohannis a apreciat că „doar prin instituirea unor garanţii clare, suficiente pentru realizarea scopului propus de legiuitor, ar fi aduse la îndeplinire obligaţiile constituţionale ale statului”.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]