Franța și Noua Caledonie au încheiat un acord considerat „istoric”, prin care teritoriul de peste mări va rămâne parte a Republicii Franceze, dar va fi recunoscut ca un „stat” cu o suveranitate sporită. Anunțul a fost făcut sâmbătă de președintele Emmanuel Macron, care a salutat un nou capitol în relațiile dintre cele două părți, după mai mulți ani de tensiuni și confruntări violente pe insulă.

Președintele Macron a subliniat pe platforma X: „Un stat al Noii Caledonii în cadrul Republicii: este un pariu pe încredere”, evidențiind astfel caracterul inovator al acordului. La întâlnirea cu reprezentanții Noii Caledonii, Macron a declarat că „după două acorduri și trei referendumuri, Noua Caledonie, prin ceea ce ați semnat, deschide un nou capitol al viitorului său într-o relație pașnică cu Franța”.

Dialog și compromis după violențele din 2024

Acordul survine în urma unor negocieri intense care au durat zece zile, în cadrul cărora aleșii teritoriului, alături de lideri politici, economici și ai societății civile, s-au reunit în apropiere de Paris pentru a stabili un nou cadru constituțional. Manuel Valls, ministrul pentru teritoriile de peste mări, a caracterizat rezultatul drept un „compromis inteligent”, menținând legăturile cu Franța, dar oferind un grad mai mare de autonomie Noii Caledonii.

Contextul negocierilor este marcat de violențele din 2024, care au dus la moartea a 14 persoane și au cauzat pierderi economice estimate la 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari), afectând produsul intern brut al teritoriului cu aproximativ 10%, a precizat Manuel Valls.

Un statut nou și un proces democratic

Noua Caledonie, cu o populație de circa 270.000 de locuitori și situată la aproape 17.000 de kilometri de Paris, a fost administrată de Franța încă din secolul al XIX-lea. De-a lungul timpului, comunitatea indigenă kanak a manifestat nemulțumiri față de controlul francez și a cerut mai multă autonomie sau independență.

Tulburările recente au fost declanșate în mai 2024, când autoritățile franceze au propus acordarea dreptului de vot pentru miile de rezidenți neindigeni pe termen lung, ceea ce a generat temeri în rândul kanakilor că vor deveni minoritari și își vor pierde șansele la autodeterminare.

În urma acordului, dreptul de vot pentru alegerile din Noua Caledonie va fi condiționat de o rezidență minimă de zece ani în arhipelag, o măsură menită să echilibreze influența electorală între comunități.

Elementul central al acordului este înscrierea „statului Noua Caledonie” în Constituția Franței, ceea ce ar permite, teoretic, și altor state să recunoască acest statut în plan internațional.

Planuri economice și pași următori

În plus, noua înțelegere prevede un pact de redresare economică și financiară, care include modernizarea și extinderea capacităților de prelucrare a nichelului, principala resursă a teritoriului.

Ambele camere ale Parlamentului francez sunt programate să dezbată și să voteze acordul în trimestrul al patrulea al acestui an, iar după aprobarea legislativă, cetățenii din Noua Caledonie vor fi chemați la un referendum în 2026 pentru a valida noul statut.

Prim-ministrul francez Francois Bayrou a caracterizat acordul drept unul de „dimensiuni istorice”, care ar putea aduce stabilitate și o soluție durabilă pentru viitorul teritoriului din Pacific.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]