Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-o intervenție la Digi24, rațiunile din spatele recentelor decizii fiscale, precum creșterea TVA și a impozitelor pe proprietate. Șeful Executivului a recunoscut că aceste măsuri au generat nemulțumire, subliniind că cetățenii se simt nedreptățiți deoarece percep că „nu toată lumea este pusă să achite nota de plată”, oferind ca exemplu situația magistraților.

Referitor la criticile venite din spațiul politic, care indică o furie crescândă a populației din cauza poverii fiscale inegale, premierul a punctat că „sentimentul de ostilitate și de nedreptate” este alimentat de faptul că eforturile financiare cerute românilor nu au fost însoțite de corectarea unor privilegii, cum sunt pensiile magistraților.

„De anul trecut, de la alegerile prezidențiale s-a văzut că avem un vot antisistem foarte puternic, ceea ce s-a confirmat prin candidații care au intrat în turul al doilea, deci exista un sentiment de ostilitate și de nedreptate foarte puternic. Iar acest sentiment, cu lucrurile care au evoluat de atunci, cu măsurile pe care am fost nevoiți să le punem în practică – creșteri de impozite pe proprietate, creșterea TVA, care nu au fost dublate întru totul de măsuri compensatorii de corectare a nedreptăților, de exemplu corectarea pensiilor magistraților, alte elemente pe care românii le percep ca nedreptăți, au făcut să apară acest sentiment de oboseală, de percepție că nu toată lumea este pusă să achite nota de plată, deci există posibilitatea ca acest sentiment de nedreptate să se fi consolidat,”a declarat Ilie Bolojan la Digi24.

Ilie Bolojan a comparat situația economică a țării cu cea a unei familii care a cheltuit ani de zile mai mult decât și-a permis, apelând la credite, iar acum este obligată să își reducă cheltuielile pentru a-și plăti datoriile, în lipsa altor surse de finanțare. El a admis că aceste ajustări necesare pentru reducerea deficitului provoacă o contracție economică și nemulțumesc cetățenii.

Conform premierului, starea de tensiune socială se accentuează pe măsură ce reformele în interiorul aparatului de stat întârzie. Acesta a menționat necesitatea reducerii personalului excedentar și a corectării pensiilor din zona magistraturii, pe care populația le consideră inacceptabile în raport cu media veniturilor din România.

„Unul din lucrurile pe a trebuit să le facem la sfârșitul anului trecut a fost majorarea impozitelor pe proprietate. Asta pentru că, pe de o parte aveam un angajament al României că vom aduce impozitele pe proprietate al un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor. Ăsta e un angajament de ani de zile pe care l-am tot amânat. Al 2-lea lucru este că aceste venituri sunt veniturile autorităților locale și nemaiputând să le transferăm la fel de mulți bani ca anii trecuți pentru a-și finaliza lucrările de investiții care sunt în fiecare localitate începute, trebuia să își genereze mai multe venituri. Însă sigur, nimeni, nici eu, nici dumneavoastră nu ne dorim, nu vrem să plătim nici taxe de parcare în plus, nici taxe de telefonie în plus, nici impozite pe proprietate. Nimeni nu vrea să plătească aceste lucruri. Dar în afară de acest sentiment general, aici s-au întâmplat câteva lucruri,” a explicat premierul.

Bolojan a mai precizat că „nu mai puteam să mergem cu nivelul de impozitare pe care l-am avut” și a identificat drept o eroare majoră crearea a numeroase excepții fiscale de-a lungul timpului. El a oferit exemplul celor 950.000 de persoane cu dizabilități care beneficiau de scutiri totale pentru case și mașini, menționând că anularea multor astfel de facilități a generat nemulțumiri suplimentare.

În ceea ce privește viitorul impozitării, premierul a anunțat că, de la finalul acestui an, se va aplica o cotă procentuală raportată la valoarea de piață a imobilelor, stabilită pe baza tranzacțiilor locale. Totuși, acesta a subliniat că primăriile vor avea posibilitatea de a regla procentul aplicat, astfel încât sumele finale să fie apropiate de cele plătite în prezent.

„Cu siguranță sunt mulți oameni în România pentru că are această creștere de impozite și orice fel de creștere a costului în vieții, pentru că nu au venituri suficient de mari, le creează o presiune suplimentară. Deci, cu siguranță avem astfel de situații, dar nu mai puteam, subliniez, nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autoritățile locale. Trebuie să știe toți românii care e situația. În Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din Europa, taxe locale, impozitele pe proprietate le acoperă în general toate cheltuielile. În România, toate veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Deci asta e o problemă destul de mare. Noi avem venituri mult mai mici decât cheltuielile de personal, deci administrația noastră nu-și poate plăti nici cheltuielile de persoană,”a mai precizat Ilie Bolojan.

Premierul a concluzionat că România este țara cu cele mai mari transferuri de la bugetul central către autoritățile locale și că singura soluție viabilă rămâne scăderea cheltuielilor publice, motiv pentru care Guvernul susține pachetul de reducere a costurilor în administrație.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]