Înţelepciunea populară „educă” şi învaţă românii de sute de ani. Considerate sfaturi părinteşti, proverbele, poveţele şi pildele par să nu dea greş niciodată şi sunt mai actuale decât oricând. Folosind „Dicţionarul de proverbe şi zicători româneşti”, semnat de Grigore Botezatu şi Andrei Hîncu, am adunat cele mai „deştepte“ şi mai actuale 20 de poveţe româneşti, scrie Bianca Sara:

1. Bine că nu a dat Dumnezeu omului mai multe guri.
2. Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
3. Omul seamănă cu apa: dacă stă mult, se strică.
4. Ce spui la ureche în pădure se aude.
5. Rădăcina învăţăturii e amară, dar rodul ei e dulce.
6. Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în tină.
7. Nu orice adevăr e bun de spus.
8. Omul beat se trezeşte, dar prostul, niciodată.
9. Leneşului îi e greu să se apuce de lucru, căci de lăsat se lasă oricând.
10. Lăudărosului îi pute gura a minciuni.
11. Făţarnicul e ca un cărbune acoperit, care pe neştiute te arde.
12. E ruşine pentru acel ce linge unde a scuipat.
13. O minciună spusă cere alte şapte ca să fie acoperită.
14. Ce face un prost nu pot desface zece înţelepţi.
15. Lumea o vede cât oul şi o face cât boul.
16. Cine mai mult se teme, acela uită uşa deschisă.
17. Cu peştele mic îl prinzi pe cel mare.
18. Păcatul intră râzând şi iese plângând.
19. Cu câinii când stai de vorbă, trebuie ca ei să latri.
20. Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc eu.