Cristian Păun, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), propune o reorganizare profundă a administrației din România, bazată pe criterii demografice stricte. Într-o intervenție pentru Newsweek România, economistul a explicat că reforma ar trebui să impună praguri minime de populație: cel puțin 20.000 de locuitori pentru orașe și peste 5.000 pentru comune.

Obiectivul central al acestei inițiative este eficientizarea cheltuielilor publice. În prezent, structura administrativă a țării cuprinde 41 de județe, 320 de orașe (dintre care 103 au statut de municipiu) și aproximativ 2.800 de comune. Păun avertizează că actualul sistem consumă resurse bugetare imense, care nu se reflectă în calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

Economistul pledează pentru crearea zonelor metropolitane, structuri care să funcționeze cu un singur primar, în timp ce fostele localități componente sau cartierele ar urma să fie gestionate de administratori (city manageri). În viziunea sa, titulatura de „municipiu” ar trebui să dispară pentru majoritatea localităților, fiind păstrată doar pentru reședințele de județ.

„Ar trebui puse criterii clare: nu mai poate fi oraș sub 20.000 de locuitori, de exemplu. Se face un recensământ local. Localitățile cu sub 20.000 de locuitori nu se vor mai numi orașe. N-ai de ce să ai mai multe municipii, într-un județ. E paradoxul acela: municipiul Săcele, lângă municipiul Brașov. Ce Dumnezeu, distanța dintre ele e o tablă, nici un kilometru nu cred că este între ele”, a declarat Cristian Păun pentru Newsweek România.

Profesorul a oferit exemplul județului Brașov, unde localități precum Săcele, Codlea, Ghimbav, Râșnov și Predeal ar trebui să facă parte din aceeași zonă metropolitană. În prezent, fiecare dintre acestea are propria primărie și propriul consiliu local, situație pe care Păun o consideră ineficientă.

„Zona asta metropolitană trebuie să aibă un singur primar, un singur consiliu care să decidă. Eventual, pentru aceste zone, comunități mai mari, se poate lua decizia tot așa: de la 5000 de locuitori în sus, o structură administrativă de tipul celei cu un city manager sau community manager, care să facă treabă, pentru anumite servicii. Eu nici n-aș mai spune municipiu decât reședinței de județ. Și aș scoate clasificarea numită „municipiu”, dar reședința de județ sau de regiune sau ce o să fie acolo este asta”, a mai adăugat acesta.

În ceea ce privește mediul rural, economistul consideră că pragul de 5.000 de locuitori este necesar pentru ca o localitate să poată fi numită comună. El a subliniat discrepanța dintre costurile de funcționare ale micilor primării și numărul redus de locuitori pe care îi deservesc.

„Noi avem acum comune cu câteva sute. Un bloc mai mare, cu cinci scări, în București, are mai mulți locuitori decât o astfel de comună, care are primar, nouă consilieri, fonduri de salarii pe la vreo 200.000 de euro pe an. E ceva inimaginabil cum este administrată astăzi România. Nu mai merge așa. Oamenii aceia pur și simplu e clar că-și iau banii pentru o muncă mult prea redusă. O comună poate avea mai multe comunități în interiorul ei, numite sate”, a explicat profesorul de la ASE.

Cristian Păun a dat și exemplul județului Alba, unde orașele Alba Iulia și Sebeș sunt despărțite de doar 12 kilometri, dar ambele au statut de municipiu. El propune ca Teiuș și Aiud să fie integrate în zona metropolitană a Sebeșului, în timp ce Zlatna, Abrud și Cîmpeni ar putea forma o altă unitate administrativă comună.

„La mine, la Alba, e aşa: Alba Iulia este legată deja aproape constant, prin șosea și case, cu Lancrămul, unde s-a născut Lucian Blaga, și după Lancrăm este Sebeș-Alba. Toate astea se întâmplă pe o distanță de 12 km. Şi Alba Iulia, şi Sebeş sunt muncipii, Alba Iulia fiind reședință de județ. Mergând către Cluj, la 18 km este Teiuş, care este și el este municipiu, dar între el și Alba este Oarta, acum acolo e Albalact, e Avicola de la Alba Iulia, Transavia, are tot felul de făbricuțe, iar la exterior au autostrada, care le leagă foarte repede. Aiudul ar trebui să fie cu Teiuş şi cu Sebeşul într-o zonă metropolitană. Zlatna poate să formeze o altă zonă metropolitană, fără probleme, cu Abrudul şi Cîmpeniul”, a detaliat Păun.

Conform calculelor sale, reducerea numărului de orașe dintr-un județ de la 15 la 5 ar putea diminua bugetele de funcționare cu două treimi. Fondurile economisite din salariile administrațiilor mici, precum cele din Domașnea (1.053 locuitori) sau Ceru Băcăinți (264 locuitori), ar putea fi redirecționate către proiecte de infrastructură sau transport școlar.

Reforma ar viza și îmbunătățirea sistemului de educație. Păun susține că, prin investiții în internate și transport, elevii din zonele izolate ar putea beneficia de condiții mai bune în centre școlare mai mari. „Mult mai ieftin este să ai un internat în funcțiune și să aduci copiii către liceu, decât să ai liceu în Abrud”, a precizat profesorul, menționând că o mai bună conectivitate ar atrage și specialiști, precum medici și profesori, în zonele rurale.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]