O serie neobișnuită de explozii de raze gamma, detectată în primele zile ale lunii iulie, a pus în dificultate comunitatea astronomică, deoarece semnalul observat nu poate fi explicat prin niciun model cunoscut al Universului. Evenimentul, denumit GRB 250702B, a fost înregistrat pentru prima dată pe 2 iulie de telescopul spațial NASA Fermi Gamma-ray Space Telescope, care a surprins trei explozii distincte într-o singură zi. Ulterior, s-a descoperit că telescopul Einstein Probe, specializat în raze X, captase același fenomen cu aproape o zi înainte.

Un fenomen fără precedent în 50 de ani de observații

Astronomul Antonio Martin-Carrillo, de la University College Dublin, a declarat pentru European Southern Observatory că acest eveniment este „diferit de orice altceva observat în 50 de ani de monitorizare a exploziilor gamma”.

Caracteristici neobișnuite ale exploziilor de raze gamma

Explozile de raze gamma (GRB) sunt, în mod obișnuit, asociate cu moartea catastrofală a unei stele masive, în urma unei supernove care distruge complet sursa. Acestea sunt considerate evenimente unice, deoarece sursa nu poate genera alte semnale după explozie. „GRB-urile sunt evenimente catastrofale, astfel că ne așteptăm să aibă loc o singură dată. Sursa care le generează nu supraviețuiește exploziei,” a explicat Martin-Carrillo.

În cazul GRB 250702B, însă, au fost înregistrate nu una, ci trei explozii separate, toate în decurs de 24 de ore, ceea ce contrazice teoriile actuale. Andrew Levan, cercetător la Universitatea Radboud din Olanda și coautor al studiului, a subliniat că „durata acestui semnal este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât a majorității GRB-urilor cunoscute”. Mai mult, semnalul părea să aibă o periodicitate, un aspect fără precedent în observațiile de acest tip.

Originea extragalactică a semnalului

Inițial, astronomii au presupus că exploziile au avut loc în interiorul Căii Lactee, având în vedere poziționarea aproape de planul galactic. Cu toate acestea, observațiile ulterioare realizate cu camera infraroșu HAWK-I, montată pe telescopul VLT din Chile, au indicat că sursa este extragalactică, posibil aflată la miliarde de ani-lumină distanță.

„Această descoperire este cu atât mai remarcabilă cu cât înseamnă că evenimentul este mult mai puternic decât s-ar fi crezut inițial,” a afirmat Martin-Carrillo.

Ipoteze pentru explicarea fenomenului

O posibilă explicație ar fi prăbușirea unei stele masive, în care materialul ar alimenta continuu centrul activ al exploziei. Totuși, astfel de fenomene nu ar trebui să dureze mai mult de câteva secunde. „Dacă este vorba despre colapsul unei stele masive, atunci este ceva ce nu am mai văzut niciodată,” a spus Levan.

O altă teorie avansată este cea a unui eveniment de disrupție tidală (TDE), în care o stea este destrămată de forțele gravitaționale ale unei găuri negre. Pentru ca această ipoteză să fie validă, ar fi necesară prezența unei stele atipice și a unei găuri negre cu masă intermediară, un tip de obiect cosmic care nu a fost observat direct până în prezent.

„Oricare dintre aceste explicații ar reprezenta o premieră pentru astronomie,” a concluzionat Martin-Carrillo.

Cercetătorii subliniază că acest eveniment deschide noi întrebări privind funcționarea Universului. „Încă nu știm ce anume a produs acest semnal – și este posibil să nu aflăm niciodată cu certitudine,” a declarat Martin-Carrillo. „Dar această descoperire reprezintă un pas uriaș înainte în înțelegerea acestor fenomene cosmice extreme.”