Senatorul S.O.S. România Dumitru Manea (Miron Manega) solicită Guvernului să prezinte în Parlament o evaluare independentă a principalelor programe de combatere a sărăciei și să adopte un plan multianual cu termene, finanțare și indicatori verificabili. Într-un discurs adresat senatorilor, acesta invocă date atribuite Eurostat potrivit cărora peste 5 milioane de români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Printre obiectivele propuse se numără reducerea acestui risc cu cel puțin 5 puncte procentuale în patru ani, scăderea abandonului școlar sub media europeană și extinderea măsurabilă a serviciilor sociale în mediul rural. Senatorul precizează că nu susține risipirea banilor publici sau continuarea programelor sociale ineficiente, ci urmărirea fiecărui leu cheltuit până la rezultatul concret.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2025 citate de Manea, 27,4% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de media europeană de 20,9%. Astfel, mai mult de unul din patru români era expus cel puțin uneia dintre formele de vulnerabilitate măsurate de indicator.

În aceeași statistică invocată în discurs, România ocupa locul al treilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 29%, și Grecia, cu 27,5%. Pentru 2024, senatorul menționează o pondere de 17,2% a persoanelor care se confruntau cu deprivare materială și socială severă, față de 6,4% la nivelul UE, adică de aproape 2,7 ori media comunitară.

Pentru a ilustra amploarea situației, Manea compară numărul românilor expuși riscului cu populația unor state. El afirmă că aceștia ar forma o țară mai populată decât Croația, Republica Moldova, Lituania sau Slovenia, respectiv o populație cât cea a Estoniei, Letoniei, Ciprului, Islandei și statului Monaco la un loc.

Senatorul invocă articolul 1, alineatul 3 din Constituție, care definește România drept stat de drept, democratic și social, precum și articolul 47, referitor la obligația statului de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent. În opinia sa, există o diferență majoră între protecția prevăzută de aceste dispoziții și condițiile în care trăiesc persoanele vulnerabile, iar atenția guvernanților față de acestea se concentrează asupra campaniilor electorale, o dată la patru ani.

În privința pensionarilor, Manea citează date ale Casei Naționale de Pensii Publice pentru septembrie 2026: 4.674.614 pensionari și o pensie medie de 2.785 de lei. El atrage atenția că media nu reflectă diferențele dintre veniturile beneficiarilor.

Pentru 503.000 de pensionari cu perioade lucrate în agricultură, pensia medie menționată în discurs era de 708 lei, înaintea eventualelor completări prin indemnizația socială. În aceeași lună, 885.745 de pensionari beneficiau de această indemnizație, prin care veniturile eligibile sunt completate până la pragul de 1.281 de lei.

Manea consideră că aceste venituri trebuie analizate în raport cu cheltuielile pentru hrană, încălzire, medicamente, electricitate, apă și întreținere. El respinge prezentarea pensionarilor exclusiv ca povară bugetară și susține că pensia reprezintă un drept de proprietate, nu un ajutor acordat discreționar.

Referitor la copii, senatorul invocă date Eurostat potrivit cărora, în 2025, 32,4% dintre copiii români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială. Numărul indicat în discurs este de aproximativ 1,16 milioane de copii aflați în situații de vulnerabilitate.

Tot pentru 2025, Manea menționează că 17,2% dintre familiile cu copii nu își permiteau măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau echivalent proteic. În cazul familiilor monoparentale, ponderea era de 25,9%.

În domeniul educației, senatorul afirmă că România avea în 2025 cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, de 15,5%, comparativ cu media europeană de 9,1%. Datele Comisiei Europene citate de acesta indicau 26,3% în mediul rural și 3,3% în orașele mari, o diferență de aproape opt ori.

În interpretarea lui Manea, aceste diferențe arată că locul în care se naște un copil îi influențează puternic șansele de a rămâne în școală. El consideră discrepanțele teritoriale o formă gravă de discriminare socială, în contradicție cu egalitatea în drepturi garantată de Constituție.

Senatorul se referă și la persoanele cu dizabilități, susținând că existența legislației privind accesibilitatea, integrarea profesională și serviciile de sprijin nu garantează aplicarea ei. El enumeră nevoia de rampe de acces, asistenți personali în comunitățile izolate și transport adaptat.

În opinia sa, lipsa serviciilor publice transferă costuri către persoanele cu venituri mici și familiile acestora. Manea oferă drept exemple îngrijirea asigurată de familie în absența serviciilor specializate, transportul plătit de bolnavi atunci când dispensarul este departe și renunțările pe care pensionarii sunt nevoiți să le facă atunci când veniturile nu acoperă medicamentele.

El solicită ca eficiența politicilor sociale să fie evaluată prin rezultate pentru beneficiari, nu prin numărul strategiilor, conferințelor sau aparițiilor publice ale miniștrilor. Totodată, susține că indicatorii de creștere economică și mediile statistice ale pensiilor nu trebuie confundați cu bunăstarea gospodăriilor sau cu veniturile pensionarilor săraci.

„Un stat social nu este acela care vorbește cel mai frumos despre săraci, ci acela care reușește să le reducă numărul.”, afirmă Dumitru Manea în discurs.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]