Ascensiunea rapidă a inteligenței artificiale (AI) a provocat schimbări majore în procesul de învățare, determinând cadrele didactice să tragă un semnal de alarmă cu privire la viitorul societății și al științelor umaniste.

În încercarea de a proteja gândirea critică, mulți profesori caută soluții pentru a-i readuce pe studenți la metodele de studiu offline, pe măsură ce criticile la adresa tehnologiei se intensifică în toate domeniile.

Studiile preliminare sugerează că impactul AI asupra tinerilor ar putea fi unul catastrofal, afectând direct abilitățile cognitive. Din acest motiv, profesorii implementează strategii diverse pentru a le demonstra elevilor și studenților importanța bazării pe propriile cunoștințe în locul algoritmilor digitali.

Lea Pao, profesoară de literatură la Universitatea Stanford, a adoptat metode neconvenționale pentru a încuraja învățarea clasică. Conform The Guardian, aceasta le cere studenților să memoreze poezii, să le recite în public și să analizeze opere de artă în format fizic. Pao consideră că aceste experiențe îi ajută pe tineri să rămână ancorați în realitate și să își păstreze dorința de cunoaștere autentică.

„Nu există nimic care să fie imun la IA”, a declarat Pao, subliniind că tehnologia nu poate înlocui efortul intelectual personal. „În loc să-i supraveghez, sper că experiențele lor generale din această clasă le vor arăta că există o cale de ieșire”, a mai adăugat profesoara.

Într-un experiment recent, Lea Pao le-a cerut studenților să petreacă 10 minute în fața unui tablou dintr-un muzeu local și să descrie experiența în scris. Ulterior, ea a descoperit că un student, găsind muzeul închis într-o zi de luni, a ales să folosească inteligența artificială pentru a genera textul solicitat.

Cercetătorii din domeniul științelor umaniste privesc inteligența artificială ca pe o amenințare fără precedent la adresa gândirii critice. Aceștia avertizează că riscurile depășesc simpla fraudă la teme, punând sub semnul întrebării viitorul învățământului superior într-o lume dominată de automatizare.

În contextul actual, marcat de instabilitate geopolitică și dificultăți economice, profesorii fac eforturi disperate pentru a-i împiedica pe tineri să lase AI-ul să gândească în locul lor. Reacțiile cadrelor didactice sunt vehemente:

• „Ne scoate pe mulți dintre noi din minți”, afirmă un profesor.
• „Inteligența artificială generativă este blestemul existenței mele”, spune un altul.
• „Aș vrea să pot da jos ChatGPT (și Claude, Microsoft Copilot etc.) de pe o stâncă”, a completat acesta.

Michael Clune, profesor de literatură și romancier, observă că mulți studenți au devenit deja „incapabili să citească și să analizeze, să sintetizeze date”. Experții avertizează că lipsa aprofundării cunoștințelor îi va face pe tineri vulnerabili pe piața muncii, unde AI ar putea prelua numeroase roluri.

Conform analizelor, cele mai expuse categorii profesionale în fața automatizării sunt:

• Programatorii și specialiștii IT;
• Angajații din serviciile de relații cu clienții;
• Operatorii de introducere date;
• Persoanele care gestionează dosare sau evidențe.

La polul opus, meseriile care implică activitate fizică sau prezență umană directă, precum bucătarii, salvamarii sau spălătorii de vase, sunt considerate mult mai puțin expuse riscului de a fi înlocuite de inteligența artificială.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]