Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că pregătirea bugetului pentru 2027 trebuie să includă clarificarea din timp a deciziilor privind cheltuielile de personal, politica salarială și pensiile. Într-o postare pe Facebook, după o discuție avută luni, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie, ministrul a pledat pentru continuarea reformelor și a disciplinei bugetare, pentru a evita noi dezechilibre și pierderea încrederii partenerilor europeni.

Întâlnirea a vizat provocările bugetare ale anului viitor, programul SAFE și cererile de plată nr. 5 și 6 din PNRR. Nazare a descris discuția drept constructivă, inclusiv în privința credibilității încadrării României în ținta de deficit programată pentru anul în curs.

Potrivit ministrului, progresele în consolidarea fiscal-bugetară trebuie susținute prin consecvență, disciplină financiară și gestionarea atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului.

Pentru 2027, Nazare a indicat mai multe presiuni care trebuie luate în calcul încă de la pregătirea bugetului: menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, costurile de funcționare și finanțare a serviciilor publice, evoluția cheltuielilor de personal și a pensiilor. Acestora li se adaugă necesarul mai mare de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE.

Ministrul a atras atenția și asupra modificării structurii finanțărilor europene odată cu închiderea PNRR. În acest context, el consideră necesară asigurarea resurselor pentru investițiile care vor continua dincolo de calendarul programului.

„Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli.” Nazare a explicat că sunt necesare o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor deja existente și a spațiului fiscal disponibil, precum și stabilirea priorităților de cheltuieli și a măsurilor care trebuie adoptate înaintea aprobării bugetului.

În acest scop, ministrul cere încheierea din timp a discuțiilor despre cheltuielile de personal, politica salarială și pensii, astfel încât deciziile să fie incluse într-un cadru bugetar predictibil și sustenabil. Creșterea cheltuielilor de apărare și folosirea instrumentului SAFE ar trebui, în opinia sa, integrate într-o planificare multianuală care să țină cont de calendarul investițiilor și de efectele asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare.

Nazare a precizat că obiectivul este continuarea reducerii deficitului, fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea economică și fără afectarea sustenabilității finanțării serviciilor publice esențiale. El a asociat acest obiectiv cu reformele, prioritizarea cheltuielilor și utilizarea mai eficientă a banilor publici.

Ministrul a susținut că procesul de consolidare fiscală trebuie să rămână credibil pentru partenerii europeni, investitori și agențiile de rating. În evaluarea sa, consecvența în reducerea deficitului este esențială pentru protejarea ratingului de țară, păstrarea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru scăderea costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private.

Bugetul pentru 2027 trebuie să răspundă presiunilor existente fără să genereze noi dezechilibre, a mai transmis Nazare. El a prezentat continuarea investițiilor și a consolidării fiscal-bugetare drept un angajament susținut în dialogul cu partenerii europeni, care urmează să fie reflectat în deciziile bugetare.

În privința PNRR, ministrul a indicat drept prioritate pentru următoarele săptămâni finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și 6. Autoritățile române trebuie, potrivit acestuia, să ofere Comisiei Europene răspunsuri clare și complete la solicitările de date.

Nazare a explicat că realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare sunt direct legate. Potrivit ministrului, fondurile europene neîncasate pentru cheltuieli deja angajate de stat sporesc presiunea asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare.

Discuția cu Dombrovskis a inclus și stadiul primei cereri de plată transmise de România prin SAFE, ulterioară prefinanțării, în valoare de circa 1,2 miliarde de euro. Nazare a apreciat, în urma dialogului, că disponibilizarea acestor resurse până la sfârșitul anului este o perspectivă realistă, condiționată de finalizarea etapelor de evaluare și aprobare.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]