Sărbătoarea Botezului Domnului, celebrată anual pe data de 6 ianuarie, reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din calendarul ortodox. În anul 2026, manifestările religioase organizate la București și Constanța sunt așteptate să reunească mii de pelerini dornici să participe la sfințirea apelor, moment cunoscut sub numele de Teofanie sau Epifanie.

La Constanța, Arhiepiscopia Tomisului pregătește o celebrare de amploare, sub îndrumarea Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie. Ritualul include procesiunea tradițională către Portul Tomis și recuperarea crucilor aruncate în apele înghețate ale mării.

Programul evenimentelor din Constanța pentru anul 2026:

• 5 ianuarie (Ajunul Bobotezei), ora 5:00: ÎPS Teodosie oficiază Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, urmată de Sfințirea Mare a Apei. Aproximativ 300.000 de sticle vor fi pregătite pentru credincioși.
• 6 ianuarie, ora 7:30: Începe Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală.
• 6 ianuarie, ora 11:00: Are loc procesiunea spre Portul Turistic Tomis, unde se va desfășura Slujba de Sfințire Mare a Apei Mării și aruncarea celor trei cruci în valuri.
• 6 ianuarie, după-amiaza: Slujbe de sfințire a apei în localitățile Ovidiu (ora 14:45) și Techirghiol.

În Capitală, ceremoniile de pe Colina Patriarhiei vor fi conduse de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Pentru anul 2026, Patriarhia Română a anunțat că va pune la dispoziția pelerinilor 20.000 de sticle de 0,5 litri, totalizând 10.000 de litri de Agheasmă Mare.

Programul liturgic la Patriarhia Română pentru 6 ianuarie 2026:

• Orele 8:30 – 10:30: Sfânta Liturghie în incinta Catedralei Patriarhale.
• Ora 10:30: Patriarhul Daniel va oficia Slujba Sfințirii Mari a Apei în pridvorul Reședinței Patriarhale.
• Începând cu ora 11:30: Distribuirea gratuită a apei sfințite către credincioși, la Baldachinul Sfinților.

Conform rânduielilor bisericești, Agheasma Mare se consumă pe nemâncate în perioada 6 ianuarie – 14 ianuarie (Odovania praznicului). Ulterior, apa sfințită se păstrează în locuri curate și se utilizează doar cu acordul duhovnicului, fiind considerată un simbol al purificării și protecției spirituale.

Tradiția populară românească asociază această zi cu ritualuri de alungare a spiritelor rele și sfințirea gospodăriilor. În Ajunul sărbătorii, credincioșii obișnuiesc să țină post negru, în timp ce preoții merg „cu Iordanul” pentru a binecuvânta casele oamenilor.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]