Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a oferit recent o perspectivă optimistă asupra evoluției tarifelor la electricitate în România. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, oficialul a subliniat că ofertele actuale de pe piață sunt deja mai reduse cu 15% față de nivelul din iulie 2025 și anticipează o tendință descendentă în perioada următoare.

„Astăzi, suntem cu ofertele la 15% mai mici decât în luna iulie 2025, iar în urma acestor măsuri de creştere a capacităţilor de producţie, de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic naţional şi de blocare a mecanismelor de piaţă care permit anumite activităţi speculative, eu estimez că, începând cu luna septembrie, vom ajunge la o scădere treptată a preţului la energie electrică”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a explicat că actualul context internațional pune presiune pe piața internă, având în vedere că 20% din energia electrică a României este produsă pe bază de gaze naturale. Acesta a avertizat că prețul gazelor pe burse a înregistrat deja o creștere de 70% pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, un factor care va influența piața de profil în funcție de evoluția situației din zona Golfului.

„Am alocat aproximativ 300 de milioane de euro, în ultimele 3 luni, dinspre panouri fotovoltaice către stocare. În această formă, vom ajunge ca acea energie produsă în timpul zilei, când avem soare, vom ajunge s-o stocăm şi s-o folosim seara”, a mai precizat ministrul energiei la Antena 3 CNN.

În completarea acestor măsuri, Bogdan Ivan a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate miercuri la Palatul Victoria, că România are ca obiectiv adăugarea a aproximativ 5.800 MW noi în sistemul energetic național până în anul 2027. Noile capacități vor proveni cu precădere din surse regenerabile și gaze naturale.

Prioritatea imediată a ministerului rămâne dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, o soluție considerată vitală pentru diminuarea fluctuațiilor majore de preț. Pe lista proiectelor strategice ale autorităților se regăsesc hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, precum și continuarea programului nuclear la Centrala de la Cernavodă, prin dezvoltarea unităților 3 și 4.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]