Războiul din Ucraina, declanșat de invazia rusă la scară largă în februarie 2022, continuă fără semne de încetare, cu lupte intense în estul țării și atacuri aeriene nocturne în întreaga zonă. În acest context tensionat, Kremlinul a confirmat planurile unei întâlniri iminente între fostul președinte american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, o inițiativă menită să aducă pace, scrie BBC.

Donald Trump a afirmat miercuri, într-o declarație, că intenția sa principală este „să pună capăt războiului”. Deși între mai și iulie au avut loc trei runde de negocieri între Rusia și Ucraina la inițiativa lui Trump, acestea nu au reușit să apropie pozițiile celor două părți. Fostul președinte speră ca implicarea sa directă să conducă la un armistițiu, însă diferențele profunde dintre Kiev și Moscova par greu de surmontat, notează sursa menționată.

Cereri intransigente din partea Rusiei

În iunie, Rusia a prezentat un memorandum cu cerințe maximaliste pentru o „soluționare definitivă” a conflictului. Acestea includ recunoașterea suveranității Moscovei asupra regiunilor ucrainene Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, precum și solicitarea ca Ucraina să accepte demilitarizarea, neutralitatea, neimplicarea militară străină și organizarea unor noi alegeri. Analista rusă Tatiana Stanovaia a subliniat că, deși Rusia încearcă să creeze impresia unei deschideri spre negocieri, poziția de bază rămâne neschimbată: Moscova vrea ca Kievul să se predea.

Poziția Washingtonului și întâlnirea iminentă

După o întâlnire între Vladimir Putin și trimisul american Steve Witkoff, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Statele Unite înțeleg mai bine condițiile în care Rusia ar putea accepta încetarea conflictului. Totuși, nu este clar dacă aceste condiții s-au schimbat. Putin a reafirmat recent că obiectivele Rusiei enunțate în iunie rămân aceleași, iar deși Kremlinul a acceptat o întâlnire cu Trump, nu există indicii că Moscova este dispusă să renunțe la cerințele sale dure.

Un motiv posibil pentru acceptarea dialogului este evitarea sancțiunilor secundare pe care Trump a amenințat că le va impune partenerilor comerciali ai Rusiei. De asemenea, Kremlinul ar putea încerca să-l convingă pe Trump de validitatea poziției sale în vederea unei încetări a focului.

Relația controversată dintre Trump și Putin

În al doilea său mandat, Trump a manifestat o poziție mai apropiată de Rusia decât de Ucraina, ajungând să-l catalogheze pe președintele Zelenski drept „dictator” și sugerând că acesta ar fi responsabil pentru izbucnirea războiului. Totuși, în aprilie a recunoscut că Putin l-a amăgit, dar a evitat să afirme dacă consideră că liderul rus a mințit în privința disponibilității de a încheia un acord de pace.

Istoric, Trump a fost reticent în a-l condamna pe Putin pentru acțiunile sale, iar întâlnirea lor din 2018 de la Helsinki a stârnit controverse, fostul președinte susținând poziția Kremlinului în privința acuzațiilor de interferență în alegerile americane din 2016.

Reacția Kievului

Autoritățile ucrainene manifestă prudență în privința negocierilor mediate de Trump. Deputata Irina Herașcenko a avertizat că sunt de așteptat cereri de concesii teritoriale și a subliniat că absența Ucrainei de la masa negocierilor ar fi „foarte periculoasă”. Președintele Zelenski a declarat că Ucraina nu se teme de întâlniri și așteaptă o atitudine curajoasă din partea Rusiei.

Deși Trump a propus o reuniune trilaterală cu Putin și Zelenski, Kremlinul a respins această idee, afirmând că condițiile pentru o astfel de întâlnire sunt încă departe de a fi îndeplinite. Analiștii consideră că, în ciuda unei eventuale întâlniri directe între cei doi lideri, diferențele majore dintre Moscova și Kiev fac improbabil un acord rapid, dat fiind caracterul intransigent al cererilor rusești.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]