Un judecător federal din Statele Unite a decis că decizia președintelui Donald Trump de a trimite forțe militare pentru a reprima protestele din California este ilegală. Hotărârea a fost emisă marți de judecătorul Charles Breyer, de la Curtea Districtuală din nordul Californiei, care a dispus o ordonanță prin care se blochează această desfășurare de trupe, însă măsura va intra în vigoare abia pe 12 septembrie, fără ca militarii să fie retrași imediat.

O decizie fără precedent și o contestare a motivației președintelui

În motivarea sa, judecătorul Breyer a calificat desfășurarea trupelor în sudul Californiei drept „fără precedent” și a pus sub semnul întrebării justificarea lui Trump, care a catalogat protestele drept o „rebeliune” ce trebuia suprimată.

„Au avut loc proteste în Los Angeles, iar unele persoane au recurs la violență”, a scris Breyer. „Totuși, nu a existat o rebeliune și forțele civile de ordine au fost capabile să gestioneze protestele și să aplice legea.”

Decizia vine în urma unui proces intitulat Newsom v. Trump, inițiat de guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, al cărui guvern a depus plângerea în luna iunie.

Încălcarea legii Posse Comitatus

Gavin Newsom, unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump și posibil candidat al Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 2028, împreună cu procurorul general al Californiei, Rob Bonta, au susținut că decizia președintelui de a trimite aproape 4.000 de membri ai Gărzii Naționale și 700 de marinari în zona Los Angeles în iunie a încălcat legea Posse Comitatus, care limitează utilizarea armatei în aplicarea legii civile.

„Administrația Trump a depășit cu mult autoritatea sa prin federalizarea fără precedent și ilegală a Gărzii Naționale din California și desfășurarea trupelor militare în comunitățile noastre”, a declarat Bonta în iunie.

În decizia sa detaliată de 52 de pagini, judecătorul Breyer a confirmat această opinie, afirmând că administrația Trump a depășit limitele prerogativelor prezidențiale.

„Pârâții au încălcat în mod voit legea Posse Comitatus”, a scris Breyer referindu-se la administrația Trump. „Aceștia au ignorat în mod conștient propriile materiale de instruire, care enumerau douăsprezece funcții interzise militarilor prin această lege.”

Judecătorul a criticat, de asemenea, abordarea „de sus în jos” a administrației, caracterizând-o drept o „excludere completă a autorităților statale și locale”.

Desfășurarea trupelor din iunie a fost prima de acest fel din 1965, când președintele Lyndon B. Johnson a mobilizat Garda Națională fără permisiunea guvernatorului pentru a proteja protestatarii pentru drepturi civile din Selma, Alabama.

Proteste împotriva politicii dure de deportare

Protestele din California au izbucnit în special în jurul orașului Los Angeles, ca reacție la politica dură a administrației Trump privind aplicarea legii imigrației, care a inclus raiduri în locurile de muncă din stat.

Trump și-a exprimat intenția de a implementa „cel mai mare program de deportări” din istoria SUA, însă criticii susțin că măsurile sale încalcă drepturile imigranților și îi expun unor riscuri.

Pe 7 iunie, în contextul amplificării protestelor, Trump a emis un memoriu prin care a plasat Garda Națională a Californiei sub comanda sa, invocând protejarea proprietăților federale.

Președintele și-a justificat decizia comparând protestele cu o rebeliune: „În măsura în care protestele sau acte de violență împiedică direct aplicarea legilor, ele constituie o formă de rebeliune împotriva autorității Guvernului Statelor Unite.”

Guvernatorul Newsom și primarul Los Angeles-ului, Karen Bass, au condamnat rapid această măsură, calificând-o drept antidemocratică și susținând că prezența trupelor a alimentat protestele în loc să le diminueze.

„Guvernul federal folosește acum armata împotriva propriilor cetățeni”, a afirmat Newsom într-un comunicat oficial. „Donald Trump se comportă ca un tiran, nu ca un președinte. Cerem instanței să blocheze imediat aceste acțiuni ilegale.”

Mobilizarea era planificată să dureze 60 de zile, însă Breyer a remarcat că cel puțin 300 de membri ai Gărzii Naționale rămân încă în sudul Californiei sub comanda președintelui.

Separarea puterilor și limitele prerogativelor prezidențiale

Judecătorul a evidențiat și faptul că Trump a amenințat cu desfășurarea trupelor federale și în alte zone ale țării, inclusiv în orașul Chicago, Illinois.

Breyer a citat declarații ale președintelui din august, în care acesta susținea că are dreptul să facă orice consideră necesar pentru siguranța țării: „Sunt președintele Statelor Unite. Dacă cred că țara noastră este în pericol, iar ea este în pericol în aceste orașe, pot face asta.”

Judecătorul a subliniat însă că această perspectivă contrazice principiul separației puterilor prevăzut de Constituția SUA.

Deși Constituția îl desemnează pe președinte drept comandant suprem al armatei, această autoritate se activează doar atunci când armata este chemată în serviciu, iar Congresul deține „majoritatea autorității federale asupra forțelor armate”.

„Există puține dovezi din perioada fondatoare a Statelor Unite care să susțină o autoritate constituțională inerentă a președintelui de a mobiliza miliția sau de a folosi armata pentru a aplica legile”, a explicat Breyer.

De asemenea, judecătorul a respins argumentul administrației Trump conform căruia ramura executivă ar trebui să decidă singură limitele legii Posse Comitatus, calificând această poziție drept un „conflict de interese”.

Trump vizează Chicago pentru o nouă desfășurare militară

Administrația Trump a acuzat în repetate rânduri instanțele de părtinire împotriva politic