România a devenit a doua țară din lume, după Marea Britanie, care beneficiază de acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace. Decizia vine în urma semnării unei scrisori de intenție privind cooperarea în domeniul dronelor și al sistemelor de apărare împotriva acestora, document parafat luni, 27 aprilie, la București, de către ministrul apărării, Radu Miruță, și secretarul forțelor terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll.

Parteneriatul se concentrează pe dezvoltarea și achiziția de vehicule aeriene fără pilot (UAS) și sisteme de contracarare (C-UAS). Măsura este considerată esențială în contextul în care tehnologia dronelor evoluează într-un ritm extrem de rapid, noile soluții tehnice apărând uneori chiar și la intervale de două săptămâni.

Prin intermediul platformei Counter-UAS Marketplace, dezvoltată de Statele Unite, autoritățile române vor putea identifica și achiziționa rapid soluții de apărare. Catalogul pus la dispoziție cuprinde peste 1.600 de echipamente și sisteme anti-dronă, fiind actualizat în permanență pentru a răspunde noilor amenințări.

„România rămâne un susținător ferm al consolidării relației transatlantice. Într-un context economic dificil, am crescut bugetul alocat apărării, în conformitate cu angajamentele asumate”, a precizat ministrul apărării, Radu Miruță.

Acest acord a fost semnat pe fondul unor incidente de securitate recente, în care drone cu încărcătură explozivă, utilizate în conflictul de la graniță, au ajuns pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea.

Ministrul apărării a oferit duminică detalii despre modul în care aceste aparate de zbor ajung în România, explicând că majoritatea cazurilor sunt consecința acțiunilor de apărare ale Ucrainei, care afectează traiectoria dronelor rusești.

„Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad”, a declarat Radu Miruță.

Oficialul a subliniat, de asemenea, provocările tehnice majore legate de detectarea dronelor care evoluează la altitudini foarte mici, oferind ca exemplu situația înregistrată la Galați.

„Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate”, a mai explicat ministrul.

În acest context, autoritățile au început deja un proces de redistribuire a capabilităților militare către zonele geografice considerate a fi cele mai expuse acestui tip de riscuri.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]