Un experiment realizat de britanici în condiții de iarnă scandinavă, folosind un Volkswagen Golf Mk7, a încercat să ofere un răspuns clar privind presiunea ideală a anvelopelor pe timp de iarnă.

Există o teorie vehiculată de unii conducători auto conform căreia o presiune mai mare în pneuri ar putea optimiza comportamentul mașinii pe zăpadă. Explicația lor se bazează pe faptul că o presiune ridicată micșorează ușor pata de contact, crescând astfel presiunea exercitată direct asupra stratului de zăpadă.

Pentru a asigura relevanța și obiectivitatea datelor, testul a utilizat exclusiv anvelope Pirelli Cinturato Winter 2. S-a folosit același set de cauciucuri pe tot parcursul experimentului, modificându-se doar presiunea aerului pentru fiecare etapă.

Valorile de referință alese pentru comparație au fost următoarele:

• 50 psi — 3,45 bari
• 40 psi — 2,74 bari
• 30 psi — 2,07 bari
• 20 psi — 1,38 bari
• 10 psi — 0,69 bari

Prima etapă a verificat capacitatea de accelerare și frânare pentru fiecare dintre valorile menționate. Pentru a elimina erorile statistice, s-au efectuat câte 16 reprize de accelerare, în intervalul de viteză 5 – 35 km/h, calculându-se media rezultatelor.

Datele obținute au arătat că o presiune scăzută îmbunătățește considerabil accelerația.

Concret, la o presiune de aproximativ 2,1 bari, performanța a fost cu 10,8% mai bună comparativ cu valoarea de 3,45 bari. Scăderea presiunii la 1,38 bari a adus o îmbunătățire de 15,4%, iar la 0,69 bari rezultatele au fost și mai bune.

Este esențial de menționat că rularea cu o presiune de 1,3 bari sau mai mică este extrem de periculoasă pe drumurile publice. În astfel de condiții, comportamentul vehiculului devine imprevizibil, există riscul major de dejantare la manevre bruște, iar impactul cu gropi sau denivelări poate distruge atât anvelopa, cât și janta.

Testele de frânare, realizate prin decelerarea de la 40 km/h la 5 km/h, au confirmat că presiunea redusă oferă un avantaj și în acest caz.

Totuși, o analiză atentă a cifrelor relevă că diferența dintre 2,75 bari și 2,07 bari este de doar 0,01 metri, adică un singur centimetru. Această diferență neglijabilă sugerează că, pentru frânare, cel mai sigur este să se respecte presiunea recomandată de producător, notează Piața Auto.

Experimentul a continuat pe un circuit acoperit cu zăpadă, unde s-a testat și o valoare intermediară de 2,4 bari. Deși timpii scoși au fost surprinzător de buni la presiune mică, cel care a condus mașina a precizat că la 0,69 bari controlul vehiculului a devenit extrem de dificil, având constant senzația că pierde direcția.

Încercările efectuate pe gheață au generat rezultate haotice, neputându-se formula o concluzie clară pentru această suprafață.

Concluzia testului este că presiunea ridicată nu ajută la aderență în niciun scenariu. Deși presiunea scăzută poate oferi avantaje pe zăpadă, aceasta nu este eficientă pe asfalt și implică riscuri tehnice. Mai mult, numeroase autoturisme nu permit rularea cu valori atât de mici, senzorii de presiune neputând fi calibrați pentru astfel de limite.

Astfel, pentru utilizarea cotidiană, cea mai indicată rămâne presiunea specificată de fabricantul mașinii. O scădere drastică a presiunii poate fi o soluție doar în situații excepționale, pe termen scurt, când este nevoie urgentă de aderență suplimentară.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]