Pentru numeroși conducători auto din România, Dacia Spring a reprezentat prima experiență cu un automobil electric.

La câțiva ani de la lansarea sa, primele unități vândute au atins deja un rulaj considerabil, situat între 50.000 și 80.000 de kilometri. Acest context ridică întrebări legitime pentru proprietarii actuali sau pentru cei interesați de o achiziție la mâna a doua, vizând trei aspecte esențiale: gradul de uzură, evoluția performanței bateriei și costurile de întreținere pe termen lung.

În ceea ce privește uzura generală, componentele trenului de rulare se prezintă într-o stare bună, longevitatea lor fiind favorizată de absența vibrațiilor specifice motoarelor termice și a schimbărilor de trepte. Cu toate acestea, suspensia și bucșele pot fi afectate de utilizarea frecventă pe drumuri de calitate slabă, dat fiind că mașina este ușoară și are o suspensie relativ rigidă.

La interior, deși aspectul general se menține decent, materialele plastice dure sunt predispuse la zgârieturi, iar volanul sau schimbătorul pot prezenta semne de oboseală, în special la vehiculele utilizate în regim de flotă sau car sharing. De asemenea, scaunele își pot pierde din fermitate în cazul utilizării zilnice pe distanțe scurte de către persoane cu o greutate mai mare.

Cel mai discutat aspect rămâne autonomia.

La început, utilizatorii obțineau în mod curent o autonomie urbană de 180–200 km în condiții de vreme caldă. După câțiva ani și zeci de mii de kilometri, este de așteptat o degradare normală a bateriei de 5–10%. Acest lucru se traduce printr-o autonomie reală în oraș care scade la aproximativ 150–170 km pe timp de vară. În sezonul rece, cu sistemul de încălzire activat, autonomia se poate reduce la 100–120 km, valoare influențată de stilul de condus și de temperatura exterioară.

Bateria modelului Spring, cu o capacitate redusă și răcire pasivă, este supusă unui stres termic mai mic în comparație cu acumulatorii de mari dimensiuni, mai ales dacă nu este încărcată frecvent la stații rapide. Pentru a menține o degradare moderată, se recomandă utilizarea predominantă a încărcării lente (acasă sau la birou) și evitarea menținerii bateriei la niveluri extreme, fie complet încărcată (100%), fie complet descărcată (0%).

Din perspectiva costurilor de întreținere, Dacia Spring este avantajoasă față de un vehicul cu motor pe benzină sau diesel, eliminând cheltuieli precum schimbul de ulei, bujii, filtre de combustibil, ambreiaj sau sistem de evacuare. Întreținerea periodică implică înlocuirea filtrului de habitaclu, a lichidului de frână și, ocazional, a uleiului din reductor. Consumabilele clasice, precum plăcuțele și discurile de frână sau anvelopele, rămân necesare, însă datorită frânării regenerative, uzura plăcuțelor este mai lentă. Totuși, eventualele reparații la componente specifice sistemului electric, cum ar fi încărcătorul de bord sau modulele electronice, pot avea costuri mai ridicate, deși defecțiunile de acest tip sunt rare.

Costul de rulare este un alt punct forte.

Atunci când este încărcat acasă, în special la un tarif de noapte, costul per suta de kilometri pentru un Spring poate fi de câteva ori mai mic decât cel al unui Logan pe benzină. Chiar și la stațiile publice cu încărcare lentă, costul total pe kilometru se menține competitiv, cu condiția evitării utilizării excesive a stațiilor rapide, care sunt considerabil mai scumpe.

În esență, experiența de utilizare pe termen lung confirmă profilul Daciei Spring: un vehicul de oraș economic și simplu de întreținut. Performanța sa este condiționată de acceptarea unor așteptări realiste din partea utilizatorului, care trebuie să țină cont de autonomia modestă, nepotrivită pentru autostradă, și de finisajele care nu se ridică la pretenții premium.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt preluate din surse publice iar la redactarea textului s-a utilizat inteligența artificială. În cazul în care sesizați erori sau neconcordanțe, vă rugăm să ne scrieți la [email protected]